Din curiozitate. De aceea am citit Jocurile foamei a scriitoarei americane Suzanne Collins. Pentru ca am vrut sa vad ce-ar fi putut gusta zeci de milioane de oameni, pe care nu-mi propun sa-i (in)validez literar, dar prin ochii carora poate ca n-ar fi fost rau sa incerc o trilogie despre care Amazon.com anunta anul trecut, prin august, ca a depasit in vanzari chiar si celebra serie Harry Potter. A...mai mult

Fiecare noua carte semnata de Michel Onfray ia prin surprindere, tulbura, provoaca. E un autor la moda, care contrariaza prin indrazneala ideilor pe care le supune analizei, prin modul in care le elibereaza de prejudecati. Cititorul va admite, fie si la sfarsitul lecturii, ca interpretarile propuse sunt de fapt realiste, convingatoare si in spiritul epocii. Pot aproape sa pariez ca acelasi lucru s...mai mult

Cu Gabriel Garcia Marquez nu exista cale de mijloc. Fie ii iubesti scriitura cu o pasiune obsesiva, fie o urasti cu o forta la fel de puternica. Cert e ca viata ta de cititor e mai trista si mai saraca fara el. A mea sigur s-a schimbat dupa Un veac de singuratate (1967), o carte care, din fericire, poate fi gasita in numeroase editii, la diverse edituri. Cea mai recenta este cea de la RAO (2012)....mai mult

Ma gandesc la un roman care le rade in fata celor care cred ca pot egala vointele si destinele, dovedind ca nu se poate sau ca, in orice caz, ar fi monstrous sa dai unui om forma de care ai avea tu nevoie. Am in continuare in minte aceeasi carte ce sustine fictional, inca din titlu, un personaj care nu se justifica in niciun fel. Scriitura rautacioasa, nerusinata si – fara a fi un paradox – ir...mai mult