- 4490
Numele Ioanei Paun nu este strain de proiectele experimentale derularate de-a lungul timpului la sala Uzina cu teatru a Teatrului National Iasi. In 2011 regizoarea monta aici TV for dummies. Un spectacol pentru 100 de telecomenzi, simuland implicarea directa a spectatorului in desfasurarea actiunilor scenice si analizand impactul unei culturi a imaginii asupra individului contemporan. De altfel, exista o continuitate a preocuparilor unor tineri artisti axati pe teatru ca instrument de investigatie sociala (David Schwartz, Bogdan Georgescu, Ioana Paun), al caror nume este legat de montari la sala amintita.
In 2012, Ioana Paun initia proiectul ”Lucrator 2.0” la Cluj-Napoca, impreuna cu o echipa care ii include pe Florin Caracala si Dora Mircea-Radu, adresat publicului tanar si spatiului neconventional (Fabrica de pensule). Proiectul cu acelasi nume, o continuare a celui initial, avand premiera pe 6 octombrie la Farmec, Fabrica de cosmetice, Cluj-Napoca, si-a propus un turneu la nivel national, poposind pe 25 octombrie si la Iasi.
Tinerii performeri, alesi in mod deliberat diferiti ca experienta de munca si background social, dar uniti de curajul de a-si asuma conditia de somer, prin care fiecare a trecut la un moment dat al existentei sale, sunt: Bogdan Caian, Razvan Chirila, Norbert Kaszonyi, Gabriel Sandu, Andrei Stefan si ei vor incerca sa spuna ”NU LOCURILOR DE MUNCA PRIN EXPLOATARE”. Categoria sociala de baza pe care o reprezinta, desi ulterior s-au format si au incercat diverse roluri sociale, este cea de SOMER. Acestia isi expun experiente personale legate de conditiile tanarului viitor/posibil angajat in Romania, atacand problemele uneori insolvabile si pericolele de factura psihologica la care se expune un asemenea om, care intentioneaza sa intre in sistemul de activitati si functii pus la dispozitie de cadrul socio-economic si legislativ al tarii unde traim. Astfel ca, inevitabil, spectacolul aduce in discutie si analizeaza concepte precum cel de ”munca”, ”presiune sociala” fata de somer, respectiv angajat, ”tensiune” exercitata de angajator asupra angajatului, problema absentei banilor ori a distribuirii/dozarii acestora, apoi prejudecatile sociale, neajunsurile asa-zisei societati capitaliste, maladia unei societati bazate pe coruptie si saracie si efectele crizei economice (disponibilizari, greve, alcoolism etc.).
Care sunt avantajele/dezavantajele unei societati capitaliste de consum, a carei economie este fundamentata de liberalizarea pietei, sustinerea firmei private, piata intermediind intre cerere si oferta, iar statul devenind un agent economic autonom? Este stimularea concurentei pe care se bazeaza respectiva economie de piata in interesul sau in detrimentul individului? Care este raportul corect/echilibrat dintre piata, cerere, oferta, concurenta, cost, pret, profit?
Sa nu intelegem gresit. Latura analitica a performance-ului este sustinuta de o punere in scena plastica, dinamica: performerii pedaleaza o bicicleta generatoare de lucru mecanic, prin care pun in miscare o intreaga fabrica-macheta cu lucratori miniaturali de jucarie.
Inspre promovarea acestui spectacol s-au extras cateva pasaje din Manifestul tanarului somer, compus din ratiunile acestui proiect:
”Vrem sa ne acceptati vulnerabilitatea.
Vrem sa ne facem viitorul, nu sa ne fie facut.
Vrem reprezentare reala in Parlament.
Vrem parinti hipsteri asap.
Nu o sa ne vindem pentru un job.
Camav te avas sar sore manusa (Vrem sa fim tratati ca voi – limba rromani).
"Nu" locurilor de munca prin exploatare”.