Arms and Sleepers: niste raspunsuri

De unde vine numele Arms and sleepers?

Mirza: Eram intr-o formatie diferita si trebuia sa lansam un dublu-album, numit Arms, respectiv Sleepers si cum acea formatie s-a destramat, Max si cu mine - Max e celalalt tip din Arms and Sleepers care e acum acasa pentru ca trebuie sa-si termine studiile - am hotarat sa luam numele acela. Arms nu vine de la "maini" ci de la "arme", iar sleepers reprezinta "ignoranta". E doar o observatie personala asupra lumii unde am copilarit. Am crescut in Bosnia, am plecat dupa inceperea razboiului, in 1992 si observatia pe care am facut-o la acea varsta a fost ca unii oameni au arme pe care le folosesc pentru a provoca distrugeri iar cei mai multi tind sa ignore acest fapt ori sa nu faca nimic in sensul asta. Nu a fost o declaratie politica, ci doar o observatie. Asta-i cu numele.

Daca nu ati face muzica cu ce v-ati ocupa? Ai mentionat ca Max e ocupat cu scoala, voi aveti si o alta ocupatie in afara proiectului?

Mirza: Eu am. Am acasa un job la care trebuie sa ma intorc. Sunt norocos ca m-au lasat sa plec in turneu pentru trei luni. Dar da, lucrez, si de asemenea ma intorc la scoala anul viitor pentru a absolvi, exact ce face Max acum. Iar din punct de vedere creativ, daca n-as face muzica probabil as fi facut film, dar nu cred ca sunt suficient de talentat pentru asta.

Suntem bucurosi ca va aflati in Iasi, avand in vedere ca aici nu vin foarte multe nume mari din afara tarii, dar suntem si mai bucurosi ca sunteti aici in ziua in care va lansati ultimul album, The Organ Hearts. E o coincidenta, stiu, dar...

Mirza: Poate ca nu! Nu e o coincidenta.

Vineri 13. Cum ati ales aceasta zi pentru lansare? Voi ati ales sau compania de discuri?

Mirza: Da, compania a ales.

Ce aduce nou in muzica voastra The Organ Hearts? Intreb pentru ca stiu ca ati mai lansat un material in 2011, de ce ati simtit nevoia de inca unul?

Mirza: De fapt avem mai multe planificate pentru anul acesta, incercam sa fim cat de productivi putem. Si cateodata nu vine nimic, dupa ore de munca, alte dati ne vin multe idei si daca ne plac le lansam, nefiind limitati de genuri: orice e personal si ne emotioneaza ne place si vom scoate indiferent de ce cred alti oameni. Dar cateodata sunt perioade in care nu lansam pentru ca nu ne vin idei...

Desi e mai mult o chestiune de inspiratie, de a te ruga la muza, de timp potrivit?...

Mirza: Da, e si o chestiune de perioada a vietii, cateodata esti intr-o dispozitie buna, alteori esti deprimat, nu te simti bine si nu-ti iese nimic...
Ben: Si orasele, unde locuiesti, ce muzica asculti, ce filme iti plac, ce te inspira sa incerci lucruri diferite. Dar intrebai ce e nou...

Da, intrebam ce e nou. Vedeti fiecare material ca pe un proiect separat in care apoi, ca artisti, incercati sa puneti lucruri noi sau sa va duceti in directii diferite? Sau poate doar asteptati sa vina inspiratia si ce vine aia este?

Ben: Contributia mea creativa in Arms and Sleepers este oarecum redusa, eu de obicei particip la partea cantata sau scriu versuri, melodii. Cant doar pe cateva piese (de pe The Organ Hearts si Matador), asa ca nu particip in procesele de scriere a cantecelor, dar Mirza mi-a spus ca la Nostalgia for the Absolute, lansat tot anul acesta, se lucreaza de cativa ani pentru ca au o slabiciune pentru ambient si clasica moderna, dar cateodata idei de genul asta iau ani de zile, asa ca scriu un cantec si apoi nu mai vine nimic, apoi inca cateva luni pentru urmatorul. Astfel, trec ani pana cand au suficiente pentru un material coeziv. Asa ca depinde. Alte albume, precum The Organ Hearts, cred ca au fost facute mult mai repede.

Mirza: Da, depinde.

Vorbind despre inspiratie si genuri muzicale, ce genuri v-au inspirat in cariera si apoi, in particular, pentru The Organ Hearts?

Mirza: Daca e sa vorbesc despre mine cred ca sunt inspirat mai ales de genurile non-muzicale. Iubesc filmul si cand vad imagini si filme frumoase ma simt inspirat mai mult decat de muzica - nu ca nu am fost inspirat si de muzica - dar pentru mine numarul unu ca inspiratie este mereu filmul. Mama mea e profesoara de pian, asa ca am crescut ascultand muzica clasica si apoi am facut muzica electronica, dar orice de la compozitori de muzica clasica la electronica, gen Sigur Ros, pana la jazz si pop, o groaza de pop. Ascultam Justin Timberlake in masina.

Ben: Sunt un mare fan Beyonce. (rasete). Nu glumesc.

Care e ideea de baza a fiecarui album?

Mirza: Experiente personale. Asa incepe. Calatorim mult, intalnim oameni, iti lipsesc, o groaza de lucruri iti trec prin cap si vrem sa le exprimam creativ. E ca un fel de masaj sau yoga pentru noi. Sa muncim din greu toata ziua facand muzica e relaxant pentru noi. Dar e multa munca.

Ben: 90% din timp cand lucrezi simti ca tot ce faci e gunoi, apoi ai acele momente, poate o data pe saptamana, in care simti ca ai facut ceva bun. Traiesti pentru acele momente in care faci ceva unic.

Daca ai transpune muzica ta intr-o alta forma de arta, care ar fi aceea si cum ai descrie rezultatul?

Mirza: Sigur ar fi filmul. Un film de Almodovar (n.n. Matador, penultimul album, poarta numele unui film al regizorului spaniol, din 1986). Dar mi-ar placea sa lucrez la sountrack-uri pentru filme mici, independente, care spun o poveste sau o experienta personala. Un film bun poate fi foarte impresionant. Sa vezi ceva in fata ochilor care e foarte onest, foarte "acolo".

Cand compui muzica te gandesti la vreo scena dintr-un film?

Mirza: Da, de obicei chiar asa facem. Punem in background o scena dintr-un film care ne place pentru a ne putea uita la ea si lucram si, daca nu vine inspiratia, schimbam scena sau filmul in speranta ca intr-un final se va intampla.

Puteti sa ne spuneti filme care va plac?

Mirza: Imi plac toate filmele lui Almodovar, iubesc Volver si Talk To Her, multe filme europene precum Control (filmul unguresc), Cache - nu are muzica, de asta-mi place, cateva filme romanesti precum Moartea domnului Lazarescu, 4, 3, 2.

Daca ati putea alege un spatiu ideal pentru muzica voastra, care ar fi acela?

Ben: Daca mergi in acelasi bar si pe urma noi venim sa cantam incercam sa-l facem sa arate ca un loc total diferit, de aceea punem in spate proiectiile noastre mari pentru a va introduce in lumea noastra. Cred ca e mai putin despre cum arata locul si mai mult despre a te pierde in imagini si sunet.

Mirza: In mod evident locurile mai linistite sunt preferatele mele, pentru ca a canta intr-un loc unde oamenii beau si vorbesc foarte tare nu e tot timpul bun pentru genul nostru de muzica.

Ben: Poate ceva de genul unei catedrale...

O intrebare de la o cititoare (AltIasi): "Dintre toate fonturile, de ce ati numit piesa Helvetica?"

Mirza: E cel mai bun!

Ben: E simplu, elegant si memorabil.

Mirza: De fapt n-a fost numit dupa font. Max, celalalt tip, a avut in Elvetia o experienta personala importanta pentru el si de aceea... Dar oricum e cel mai bun (n.n. font).

Aveti vreo piesa personala preferata?

Mirza: De-a noastra? Nici nu le mai pot asculta! Cele noi sunt mai proaspete si inca le mai pot asculta. Sunt multumit de tot ce am scos pana acum, mai mult sau mai putin. Ben, poate tu, pentru ca ai o perspectiva din exterior?

Ben: Cantec favorit? Nu gandesc muzica in secvente atat de scurte, tind sa o gandesc in albume intregi, asa ca daca trebuie sa aleg o piesa... Nu stiu.

Alege un album, atunci.

Ben: Suntem foarte entuziasmati de noul album, dar am avut mai mult timp sa ma scufund in Matador, avand in vedere ca e aparut deja de cativa ani. Cred ca e deja un clasic...

Mirza: Clasic?!?

Ben: Da. Nu-mi arog prea multe merite, interpretez doar doua piese, dar cred ca e inchegat si se misca in directia potrivita, captandu-ti atentia la inceput si mentinandu-ti interesul pana la final.

Ai postat ieri ceva pe Facebook legat de traficul din Romania. Poti fi mai precis?

Mirza: Era sa murim anul trecut in Romania. Conduceam dinspre Cluj spre Craiova si trecand muntele cel mare, pe unde nu era nicio sosea, pentru ca promotorul ne-a spus sa luam calea cea mai scurta (care nu era deloc indicata) si aveam un autocare mare, de 50 de persoane, era noroi peste tot si nimeni pe drum, am condus vreme de 10 ore, autocarul aluneca si aproape ca l-am scapat in prapastie. Aia a fost cea mai infricosatoare experienta pe care am avut-o conducand aici. Dar e intotdeauna interesant de condus pe aici.

Ben: E imposibil sa adormi la volan. Sunt oameni pe sosea, vaci, carute, camioane si ambulante - am vazut cam 12 ambulante ieri - la fiecare minut si jumatate.

Cum a fost ieri la Cluj?

Mirza: A fost foarte bine. Eram deja a doua oara.

Comparativ cu anul trecut?

Mirza: Au fost mai multi oameni. Sunetul a fost o problema, am avut niste defectiuni tehnice, dar am scos-o la capat intr-un final. Oamenii s-au simtit bine. Cred ca prima data e mereu mai special.

Aveti deja fani devotati in Romania?

Ben: Voi sa ne spuneti. Sunteti devotati?

Sunteti aici (n.n. in Romania) pentru a doua oara, deci...

Mirza: Sau suntem norocosi sa cunoastem promotori, ca tipul de aici (aratand spre Razvan), bucurosi sa ajute si sa organizeze concerte pentru noi. Fara el n-am fi aici.

E un turneu destul de mare, cum ati reusit sa faceti toate aranjamentele? Si totodata distantele: ieri erati in Cluj, azi la Iasi, maine la Bucuresti si apoi in Craiova.

Mirza: Credeam ca Bucurestiul e foarte aproape! Glumeam! Suntem obisnuiti sa calatorim mult, de obicei nu e o problema pentru noi, dar turneul asta e cu adevarat solicitant, 3 luni implica o groaza de deplasari. Suntem la jumatatea lui acum. Am vrut sa facem un tuneu mare de promovare a albumului si sa vizitam multe din locurile pe care le stim, promoterii, publicul, dar si sa vedem locuri noi, apoi nu cred ca vom mai pleca in turneu pentru ceva vreme. Asa ca am zis sa facem cat de mult putem intr-o singura perioada de timp.

Aveti vreo tara din Europa in care va place sa cantati?

Mirza: Romania!

In afara de Romania?

Mirza: Nu m-am gandit la tari favorite. Sunt o groaza de locuri in care ne place mereu sa mergem: Polonia e unul dintre ele, Cehia si Romania, data trecuta a fost foarte frumos. Am voie sa critic tari? Doua tari care n-au functionat pentru noi au fost Marea Britanie si Austria. Nu-mi plac tarile alea.

Ben: Nu e vorba de oameni. E vorba de cum turneele din tarile respective nu ies niciodata. Sunt mereu dezorganizati, apar probleme.

Mirza: Se conduce pe partea gresita a drumului...

E mai greu de cantat in orase gen Londra, Paris?

Mirza: N-am cantat niciodata in Paris. Londra e ok, dar celelalte orase din Marea Britanie sunt dificile. Iar Austria e cam rece... (rasete) Toate tarile sunt bune.

Ben: Le iubim in mod egal.

Nu prea tinem la corectitudinea politica pe-aici...

Mirza: Frumos. Atunci Austria e de cacat! Doar glumeam. Observam insa diferente intre modul in care oameni din diferite tari se poarta cu artistii: unii sunt mai calzi, iti gatesc, pot sta la ei acasa, fac mai multe eforturi pentru a te face sa te simti confortabil, cu mijloacele lor, si nu avem pretentii mari. Deci in unele tari oamenii sunt mai entuziasti vizavi de muzica si artisti, iar in altele nu prea le pasa.

Cum relationati cu un album dupa ce terminati un turneu de promovare? Sunteti plictisiti de el sau gasiti noi sensuri, la care poate nu v-ati gandit inainte?

Ben: Da, e greu sa canti timp de 3 luni aceleasi piese si sa mai gasesti acea magie. De obicei cand terminam un turneu nu mai vrem sa mai auzim nicio piesa de-a noastra.

Mirza: Sau orice fel de muzica.

Ben: E chiar greu, nu stiu pe nimeni caruia dupa un turneu de 3 luni sa-i mai placa cu adevarat albumul. Asta e ceea ce te motiveaza sa vrei sa compui chestii noi si sa explorezi intr-o directie total diferita.

Aveti destul de multi fani in Romania, sunteti surprinsi de acest lucru?

Ben: Chiar vorbeam astazi despre asta. Cred ca e destul de surprinzator.

Publicul vine in numar mai mare, mai mic, la fel?

Mirza: Aseara a fost un public numeros pentru showurile noastre.

Ben: E mereu surprinzator sa canti intr-o tara unde nu prea ai promovare si sa ai parte de mult public, pentru ca nu stii cum afla ei de muzica. Pentru ca ExpectCandy face promovarea in tari precum Germania, Franta, regiunea BeNeLux, si cand toti oamenii astia din Romania vin la concert te intrebi "cum de afla ei despre muzica noastra?"

De pe Internet?!?

Ben: Cred ca oamenii sunt mai sociabili in Europa de Est, impartind muzica.

Nu aveti o parere proasta despre piraterie?

Ben: Nu, intr-un final mai mult oameni vor asculta muzica noastra, am facut si noi asta. Cred ca cei care au cu adevarat ceva impotriva pirateriei sunt casele de discuri si numele mari. Chiar daca doar 10 oameni cumpara albumul, pe care-l impart cu prietenii si 250 de oameni vin la concert, noi suntem platiti pentru show si ei cumpara tricouri si alte materiale, devine mai profitabil pentru noi. Si alt lucru valabil pentru formatiile mici este ca lumea cumpara vinyl-uri. Eu nu cred ca am vazut vreodata un vinyl Britney Spears sau... Nici nu stiu daca casele de discuri respective fac vinyl-uri. Asa ca oamenii care downloadeaza pe gratis cand vor ceva tangibil cumpara un disc.

Mirza: Cred ca atunci cand le place ceva vor sa sprijine formatia respectiva pentru a mai asculta si alta muzica de-a lor. Evident ca nu toti vor face asta, dar cand sunt destui e suficient pentru a tine in viata formatii mai mici. Cred ca n-am mai fi aici dupa 5 ani daca n-ar fi suficienti oameni care sa ne cumpere muzica sau sa ne sprijine intr-un fel sau altul.

Unde aveti cele mai mari vanzari? In afara SUA.

Mirza: In Germania avem cele mai mari vanzari, mai mari si decat in SUA. Casa noastra de discuri e din Germania si am cantat de multe ori acolo.

Va ganditi ca la un moment dat al carierei veti putea renunta la job si veti putea trai numai din muzica?

Mirza: Nu am ganduri referitoare la asta, nu cred ca se va intampla vreodata si sunt ok cu asta. Nu fac muzica pentru asta. Nici nu ma mai gandesc la asta - m-am gandit la inceput, cred ca toti au visul asta cand incep: sa ne castigam existenta din asta, sa cantam pe o scena mare in fiecare seara, sa avem un autobuz pentru turnee, bla bla. Dar s-au dus rapid si pentru mine e mai important sa ne facem legaturi, sa ne intalnim cu oameni despre care sa stii anumite lucruri, pe care sa-i imbratiseazi, sa simti ca poti vorbi anumite lucruri, decat sa stai in backstage in fiecare noapte, fara sa vorbesti cu nimeni - ceea ce simt si eu cateodata nevoia sa fac -, dar una peste alta cred ca asta ma implineste mai mult. Deci nu cred ca vom ajunge la acel punct pentru ca nu facem genul acela de muzica. Raspunsul e nu.

Ce credeti ca e mai bun: vinyl sau digital?

Ben: Din punct de vedere al sunetului cred ca vinylul. Chiar si cel mai calitativ fisier va avea probleme pe care nu le ai pe vinyl, este o compresie acolo care e calda si saturata... Digitalul suna prea "crocant", prefer vinylul.

Ati mentionat Britney Spears, Justin Timberlake si Beyonce. Ce alte "placeri vinovate" mai aveti?

Mirza: Anita Baker? Ati auzit de Anita Baker? Sunt o groaza, chiar vreti sa stiti? S-ar putea sa stricam...

Ben: Da, cred ca amandurora ne place pop-ul, daca cantecul e bun nu conteaza cat e de popular sau daca oamenii cred ca o prostie. Cred ca Britney Spears are cateva cantece foarte bune. Iubesc piesa aia, Toxic, cred ca minunata.

Mirza: Ne place si hip-hop-ul, dar nu mainstream. A tribe called quest, dar si chestii mai noi gen Atmosphere... Imi place Coldplay, ascult mereu, nu ma pot abtine.

Semeni putin cu Chris (n.n. Martin, vocalistul Coldplay).

Mirza: Da? Da, seman. O sa ma fac de ras daca continui... Kanye West? E suficient sau mai vreti?

Ok, faceti muzica, va plac filmele, dar - pentru ca suntem intr-o librarie - cartile?

Ben: Uram sa citim. Mirza citeste despre politica, in special comunism. Eu citesc clasici, ca Dostoievski, Tolstoi...

Romani?

Ben: Nu stiu niciun scriitor roman. Asta pentru ca sunt din Statele Unite, nu ne invata! Imi place sa citesc din perspective diferite, din parti diferite ale lumii. Am trecut printr-o perioada de existentialism francez, apoi literatura germana, ca Rainer Maria Rilke, acum rusi.

Mirza: Eu citesc multe chestii politice.

E muzica voastra influentata de politica?

Mirza: Nu, nu e niciun fel de politica constienta. Dar cred ca experientele personale apar intr-un fel sau altul. Eu am trait in Bosnia, asa ca e posibil sa apara influente de acolo.

De ce parte a Bosniei?

Mirza: Sunt musulman, deci de partea victimelor. Sunt din Mostar. Cand am ajuns prima data in Statele Unite oamenii nu stiau unde se afla Bosnia.

Ben: (glumind) Bosnia e in Africa cumva?

Mirza: Da, primeam intrebarea asta cateodata. Nu toate SUA sunt asa. Eu am ajuns in Arizona, foarte departata de civilizatie, dar coasta de est (New York, Boston) nu e asa, oamenii stiu ce se intampla in lume.