DOCEST 2012/ziua 3

Revision pare de la inceput un experiment ciudat, care se tot chinuie sa inceapa. Avem un plot (doi cetateni romani de etnie roma sint gasiti impuscati in 1992, intr-un lan de porumb din apropierea granitei dintre Germania si Polonia), dar n-avem story. Spre final, incepem sa intelegm ca abordarea destul de dezinhibata a regizorului (apare in cadru, i se aude vocea din off in timp ce se sfatuieste cu sunetistul/cameramanul cum sa pozitioneze camera) e o incercare de imitare a unei anchete facute de un procuror.

Pe toata durata filmului, pistele de investigatie si posibilele cauze ale decesului/crimei se schimba de n ori – ceea ce nu e rau deloc – insa risca sa-si piarda spectatorii mai putin atenti. In final, dupa ce am urmarit pe tot parcursul filmului un documentarist complet neimplicat in istoria reala si urmarile emotionale pe care aceasta le-a avut in rindul familiilor vaduvite, optica se schimba, iar din spatele camerei auzim o voce aproape acuzatoare, voit tezista care incearca aproape disperata sa rezolve cazul ce treneaza de mai bine de 20 de ani in instante. Asta nu e ok din punctul de vedere al eticii de realizator, dar nici din punct de vedere artistic (abordarea devenind incoerenta).

Pentru Philip Scheffner Revision e al treilea documentar pe care il realizeaza, dupa The Halfmoon Files (2007) si Day of the Sparrow (2010). Pentru aceste doua filme a obtinut 7 premii la festivaluri de profil din intreaga lume. Inainte de a debuta in 2007, a mai realizat scurtmetraje experimentale si a derulat citeva proiecte de video art. Momentan lucreaza ca monteur la proiectul Getting Rich in Iraq regizat de Claudia Richarz si Ulrike Zimmermann; filmul va fi lansat in 2013.

Al doilea film al serii de miercuri de la DOCEST a fost Somnul de Aur, debutul in cinema al regizorului francez (cu radacini cambodgiene) Davy Chou. Subiectul filmului e super-interesant: ce a mai ramas din cinematografia cambodgiana a anilor ’60 (aprox. 400 de lungmetraje distruse in proportie de 90% de regim Khmerilor Rosii)? Au supravietuit doar citiva regizori (3-4) si citiva actori, citeva compozitii muzicale care preiau in posteritate subiectul si povestea filmelor si cel mai important – marturiile orale ale cinefililor care au apucat sa vada filmele acum aproape 50 de ani. Mai mult, bunicul lui Davy Chou a fost unul dintre marii producatori de film ai respectivei perioade (dar care a murit inainte de venirea la putere a lui Pol Pot).

Practic, proiectul avea toate premisele sa devina un document cu valoare chiar istorica, un mod deopotriva intimist si obiectiv de a recupera memoria acelor vremuri si acelei efervescente artistice. Tot filmul insa pluteste sub un aer de incoerenta (Revision era totusi un film nemtesc) aproape perfecta. Desigur, Davy Chou e debutant si se simte ca a incercat sa faca de toate, neajungind la vreo concluzie clara si unitara. Se mai simte iarasi un simt dezvoltat al imaginii (filmul a beneficiat de multe cadre fotografice), insa din nou incoerent folosite in raport cu povestea sau momentul dramatic creat de vreun personaj. Sint curios, totusi, sa vad si viitoarele proiecte regizate de acest parizian foarte chic. Pentru cititorii AltIasi avem si un interviu cu Davy Chou. Stati pe-aproape!