- 4818
Ruxandra Cesereanu si pariul unei carti
Multora nu le plac discursurile despre comunism. Unora pentru ca uneori acestea dezvolta patetisme, pentru ca ne incurajeaza obsesia autovictimizarii noastre ca popor. Altii, din contra, n-au chef de vorbe exasperant de obosite si grave. Din cate se aude, insa, marti, 14 mai, pe la ora 18, la Librarium Palas nu va fi nimic din toate astea, desi Ruxandra Cesereanu tocmai in comunist si-a aruncat personajele noului sau roman, Un singur cer deasupra lor, publicat de curand la Editura Polirom. Valeriu Gherghel si Florin Irimia vor da drumul la discutii.
Pentru cei mai tineri sau, de ce nu, pentru cei care in general nu se multumesc cu experiente incomplete – e de mers si la ora 14:15, in Sala de Festivitati a Colegiului National Iasi, pentru o discutie pe aceeasi linie, moderata insa de Nicoleta Munteanu si Alexandra Masgras.
Ruxandra Cesereanu scrie in tonalitati degajate despre comunism. Scrie amuzant, detasat, fara nicio intentie de a-si culpabiliza personajele sau istoria. Romanul ei, vazut mai degraba ca o mana de texte autonome, leaga fictiuni pe marginea unor oameni pe care i-au napadit mult prea tare vremurile in care au trait. Oameni care nu s-au putut pastra cum ar fi trebuit, fiindu-le impus statutul de deportati, detinuti politici, opozanti, disidenti, frontieristi, revolutionari sau, pe de alta parte, de lideri ai Securitatii, tortionari, delatori s.a.m.d.. In fine, o carte a carei preocupare principala nu e neaparat reflectarea politicului, cat a manierei in care se muleaza umanitatea pe conjuctura.
Un singur cer deasupra lor are doza sa de inedit in contextul tuturor scrierilor cu tendinte fantastice ale Ruxandrei Cesereanu: este prima ei proza realista la care s-a incumetat, ca raspuns la o provocare lansata de studentii autoarei. Si se pare ca rezultatul a primit deja cronici entuziaste chiar si in Romania Literara. Iata, asadar, cum ne este incurajata lectura: “Ce uneste aceste cadre, apoi aceste povestiri, intre ele, alcatuind „romanul” unei tari, este viziunea. Si aici cred ca Ruxandra Cesereanu a dat lovitura, ea a reusit, cu mijloace stilistice in mod voit reduse la minimum, in felul unui cronicar, fara gaselnite narative sau focuri de artificii stilistice, doar insiruind povestile unor oameni „obisnuiti”, in fond, niste tipuri umane din Romania anilor 1945-1991, sa obtina o fresca nu doar foarte complexa, dar si foarte vie, emotionanta. “
Ruxandra Cesereanu a incercat mai multe zone literare, exprimandu-se destul de prolific ca poeta, prozatoare si eseista. Si astfel, ii puteti asocia numele cu titluri precum: Decembrie `89. Deconstructia unei revolutii (2004, 2009), Gulagul in constiinta romaneasca (2005), Naravuri romanesti (2007), Zona vie (1993), Oceanul Schizoidian (1998, 2006), Kore Persefona (2004), Coma (2008), Purgatoriile (1997), Tricephalos (2002), Nebulon (2005), Nasterea dorintelor lichide (2007), Angelus (2010). Pe langa toate acestea, Ruxandra Cesereanu mai si preda la Facultatea de Litere din Cluj si sustine ateliere de scriere creativa de poezie si proza in cadrul Centrului de Cercetare a Imaginarului.
