Un spectacol galben intr-o stagiune gri: Edmond

Incep cu o fraza care mi-a ramas intiparita dintr-un interviu cu Massaci in care el sustinea ca “teatrul de calitate este sinonim cu teatrul care surprinde glasul epocii sale”. De aici ma intreb daca aceasta a fost si motivul pentru care a fost ales acest text, scris in prima jumatate a anilor 80, referindu-se la scena sociala occidentala, mai exact cea newyorkeza in care homosexualitatea inca era o problema foarte grava iar ura caucazienilor fata de afro-americani inca era exprimata la ordinea zilei si inca brutal.

In centrul acestora se afla personajul principal, Edmond (Calin Chirila), un contabil plictisit care in urma unei vizite la o ghicitoare isi paraseste sotia si porneste in cautarea a ceva care sa-l faca “sa se simta viu”. Sub voluptatea aparentei libertati, Edmond ramane sclavul propriei sale minti si isi vorbeste fara se asculte, astfel ancorandu-se in diverse situatii limita in care atinge momente de euforie: mai intai incearca sa se culce cu o prostituata si plimbandu-se prin diverse baruri si case de toleranta ajunge doar sa-si piarda banii, isi aminteste de mama sa in metrou datorita unei palarii pe care o poarta o necunoscuta ceea ce il face sa se piarda cu firea si este batut de doi baieti ai strazii, fapt care  il determina sa-si cumpere un cutit cu care isi incheie urmatoarele intalniri. Ataca un proxenet care incearca sa-l jefuieasca dupa care merge intr-un bar si se reuseste sa se culce cu chelnerita de acolo. Nemultumit de faptul ca ea nu era compatibila cu noul lui sistem de gandire proaspat format, o omoara. Este denuntat in biserica cand asculta un preot de catre aceeasi femeie din metrou si ajunge in inchisoare unde dupa o impotrivire de prisos devine partenerul colegului de celula.

Lasand la o parte textul care nu mi se pare deloc actual, si aici nu ma refer la teme, ci la modul in care sunt ele tratate si imbracate, spectacolul aduce in distributie - un lucru care ma bucura enorm - trupa ceva  mai tanara a teatrului. In afara de protagonist care isi dozeaza furia fata de sine si o descreste treptat pana o indreapta catre cei care nu sunt ca el, aproape fiecare alt actor din distributie joaca roluri multiple. Aici s-au remarcat Dumitru Nastrusnicu si Octavian Jighirgiu care prezinta diverse valente ale comicului in contrast cu situatia dramatica a lui Edmond si Petronela Grigorescu care combina candoarea cu panica.

Un rol important in acest spectacol il joaca scenografia semnata de Andu Dumitrescu care imparte inteligent spatiul de joc pentru a-i da multiple intrebuintari. Oglinzile concave uriase folosite in intersectii sunt o metafora foarte buna pentru realitatea care devine din ce in ce mai distorsionata pentru Edmond, iar luminile rosii si verzi ce le inconjurau si se aprindeau fie separat, fie in acelasi timp trimiteau catre alegeri si timpul in care acestea se fac sau daca responsabilitatea revine lui Edmond viu sau lui Edmond “viu”. Incipitul care este in fond ceea ce il face pe erou sa isi schimbe viata, de aceea intalnirea cu ghicitoarea nu mi s-a parut conturata prea bine prin proiectia video aleasa, ea a fost nesemnificativa si aproape te face sa o treci cu vederea. Totodata, mi-as fi dorit sa vad mai bine delimitat jocul actorilor de pe cele zece platforme si cel din spatiul dintre ele. Mi-a placut si trecerea lui Ionut Cornila dintr-un baiat al strazii cu casetofonul pe umar la un preot cu o cruce pe umar, manuita aproape in acelasi mod exprimand diferitele infatisari ale unei propovaduiri in masa. Luminile au complimentat de asemeni scenografia, accentuand contrastul dintre culoarea gri a spatiului si galbenul pelerinelor industriale de ploaie. Atmosfera a fost creata si a fost sustinuta aproape in totalitate pana la limbajul licentios folosit in exces. Cuvintele nu au deranjat neaparat prin abundenta cat prin faptul ca erau pronuntate artificial si nefiresc: acestea nu porneau dintr-o dorinta a personajului de a le spune ci dintr-o datorie a actorului de a-si da replica.

In ansamblu, spectacolul a avut un ritm aparte stabilit si creat de regizor, dus cu brio la capat de catre actori, cu momente bune si foarte bune insa decupate din intreg facand din Edmond un spectacol...diferit.

Distributia completa: Calin Chirila, Livia Iorga, Octavian Jighirgiu, Diana Chirila, Andreea Boboc, Doru Aftanasiu, Ionut Cornila, Anne Marie Chertic, Dumitru Nastrusnicu, Oana Sandu, Petronela Grigorescu