15 intrebari pentru Dan Lungu, raspunsuri incluse

Despre chestiunile de baza

AltIasi: Incep cu ce am la indemana, ultima propozitie citita astazi din Versetele Satanice: "O carte este un pact cu Diavolul". Ce ziceti de propozitia lui Salman Rushdie, sper s-o fi retinut intocmai, asa e?

Dan Lungu: Despre carti si literatura se pot spune o multime de lucruri care sa fie adevarate, chiar daca uneori se bat cap in cap... Nu toate sunt adevarate in acelasi timp. Da, probabil ca uneori cartea e un pact cu diavolul. Alteori e un pact cu tine insuti. Dar uneori nu e vorba de nici un pact, ci de o intamplare frumoasa, neverosimila, naucitoare... Acestea sunt cartile pe care le iubesc cel mai mult.

AltIasi: Si care ar fi, concret, cateva dintre cartile pe care le iubiti cel mai mult? Stiti, clasica intrebare "cartea dumneavoastra preferata este...?", nu se poate fara.

Dan Lungu: O-ho, sunt multe... Ia sa vad care imi vin in minte acum: Mi se spune Capucin de Daniil Harms, De veghe in lanul de secara, Conjuratia imbecililor a lui J.K. Toole, Povestea povestilor lui Creanga, Teoria norilor de Audeguy, Dulapul indragostit, Gradina de ciment de Ian McEwan, Jucaria mortului - C. Acosmei, Alba ca zapada si rosu bolsevic de Maslowska...

AltIasi: Scriitorul impaca sociologul? Sociologia e tot literatura, de specialitate, cred ca le combinati foarte bine.

Dan Lungu: Ati raspuns deja perfect. Multa lume presupune ca exista o anumita incompatibilitate intre ele, insa eu nu o simt deloc. Dimpotriva, cred ca se imbogatesc reciproc.

"N-am reusit sa fiu doar scriitor decat atunci cand scriu"

AltIasi: Dumneavoastra sinteti si, si. Dar ati putea sa fiti doar scriitor, v-ati gandit vreodata sa lasati toate celelalte activitati balta si sa fiti doar scriitor?

Dan Lungu: Desigur, adesea. M-am gandit sa nu mai fac absolut nimic altceva si sa fiu doar scriitor. Sa nu mai predau la universitate, sa nu mai ies in lume, sa nu mai fiu sot si tata, sa nu mai mananc, sa nu-mi mai salut vecinii, adica sa las totul deoparte sa fiu doar scriitor. Nu stiu de ce, dar nu prea mi-a iesit. N-am reusit sa fiu "doar scriitor" decat atunci cand scriu.

AltIasi: Activitate despre care am auzit ca ar fi istovitoare. Scrieti pana cadeti lat, vorba aia. Inspiratia va loveste, la propriu, nu vine cu program zilnic, de cate 2-3 ore?

Dan Lungu: Asa e, nu scriu cu program, ci pana ma epuizez fizic. Intru atat de mult in lumea personajelor mele incat in realitatea imediat inconjuratoare ma simt ca o fantoma. Nu e recomandat sa zabovesti prin preajma mea in acele momente, sunt foarte antipatic.

Cum se traieste in doua lumi diferite

AltIasi: Nu e greu de trait in doua lumi?

Dan Lungu: Trecerea dintr-o lume in alta e mai dificila, in rest e ok. Uneori imi ia si cateva zile de adaptare, perioada in care sunt destul de dezorientat. E ca si cum ai schimba radical fusul orar intr-un timp foarte scurt.

AltIasi: Scrisul ca scrisul, dar cum e cu vorbitul? Ati avut programate lecturi publice una dupa alta, in ultima perioada, cele mai multe in Germania unde inca se cumpara mult Cum sa uiti o femeie.

Dan Lungu: La lecturi e altceva, mai ales in Germania... Acolo am un traducator, Jan Cornelius, care ma cunoaste atat de bine incat chiar daca nu sunt in forma stie ce trebuie sa raspunda.

AltIasi: Cum au decurs intalnirile?

Dan Lungu: Au mers foarte bine. Sala a frematat la text, iar discutiile s-au prelungit si pe hol, dupa lectura...

Unde e literatura

AltIasi: Sinteti cel mai tradus scriitor roman in momentul de fata, scrie si pe Wikipedia. Ce parere aveti despre asta?

Dan Lungu: Nu cred ca e adevarat. Si chiar daca ar fi, nu e decat o statistica. Literatura e in alta parte.

AltIasi: Spuneti-ne unde, sa ne ducem acolo.

Dan Lungu: In paginile care te fac sa levitezi, nu in procente si grafice.

AltIasi: Nu e ciudat sau frustrant sa va vedeti o carte tradusa intr-o limba pe care nu o cunoasteti? Daca e ceva gresit, oare nuantele au fost surprinse?

Dan Lungu: Daca de cate ori mergem cu masina sau cu liftul ne-am gandi la cate accidente sunt posibile, am innebuni. O sumedenie de actiuni ale noastre se bazeaza pe incredere. Asa e si cu aparitia intr-o limba straina: increderea in traducator si intr-un redactor bun sunt esentiale.

AltIasi: Dintre toate limbile in care v-au fost traduse cartile care vi se pare cea mai ciudata?

Dan Lungu: Cred ca turca...

In iad toate becurile sunt arse

AltIasi: Se tot traduc ele, cartile dumneavoastra, dar intre timp am putut citi si fragmente din ceva nou. Ce pregatiti, un mic "sneak-peak"?

Dan Lungu: Da, e vorba de un roman: "In iad toate becurile sunt arse". Victor, personajul principal, are sentimentul ca isi supravietiuieste (inutil) propriei tinereti si ca, iesind din adolescenta, a intrat intr-o lume pe care nu o pricepe si nu o suporta. E un inadaptat care nu a invatat sa se revolte cu adevarat, ci doar sa injure - de aceea viseaza, rememoreaza si isi contempla, privind prin pahar, propria ratare. E o carte cand argotica si spumoasa, cand trista si maloasa, pe alocuri licentioasa... Nu e recomandata minorilor, pudibonzilor, celor cu inima slaba sau, fereasca Sfantul, tipilor Emo.

"Nu vreau sa stric jocul sortii"

AltIasi: Nu intrebam mai mult, asteptam doar sa apara. Pana atunci, spuneti-mi ce face un om cu 2 789 de prieteni cati aveti dumneavoastra? Pe Facebook, bineinteles!

Dan Lungu: Comunica. Socializeaza in mediul virtual. E o experienta interesanta.

AltIasi: Curiozitate din categoria "planuri de viitor": cica ati avea o cabana pe la marginea Iasului, construita incet, cu banii din drepturi de autor, pe care o s-o inscriptionati cand va fi complet gata cu "Aici sint banii din literatura". A cui e ideea?

Dan Lungu: Ha, ha, ha, asta cu "Aici sunt banii din literatura" trebuie sa fie o gluma... In rest, e adevarat, construiesc o cabana si cei mai multi bani investiti provin din drepturi de autor. Asa s-a intamplat, nu a fost cu premeditare... Dar in cele din urma mi se pare frumos...nu vreau sa stric jocul sortii.