articol
stats
libris.ro%20

Gradina „Coloseul Bragadiru”

Mai zilele trecute am parcurs, a cata oara?!, dinspre Bd. Independentei spre Str. Lapusneanu, pasajul G. Musicescu. Trecand pe langa vechiul si prapaditul parculet, ceva mi-a atras atentia: se facea curatenie in parc! Avand in vedere ca Str. Lapusneanu este in reparatii capitale, m-am gandit ca ...

De la cimitir la parc

Pe vremuri, inainte de 1820, in locul parculetului era teritoriul Bisericii „Banu”. Unele documente spun ca acolo era chiar cimitirul bisericii. Studiind harta Iasilor de la 1819, am observat ca locul era liber de constructii, strabatut de Ulita Mare si inconjurat de niste cladiri, printre care se poate observa cea care adaposteste astazi „Muzeul Unirii”. Situatia ramanea neschimbata si pe la 1857. Incet-incet, locul cimitirului era luat de un maidan napadit de burieni si plin de gunoaie. Primarul Dimitrie Gusti, probabil, cu acordul prelatilor de la Biserica „Banu”, a transformat cimitirul in parc, devenind la 1865 „Gradina Primariei”.

Gradina a fost largita si amenajata cu banci, un chiosc pentru fanfara, o berarie si multe  straturi cu flori, devenind un loc atragator pentru iesenii doritori de distractii si plimbare la aer curat. Locul a atras artisti plastici ce-si expuneau operele, poeti, cantareti, tineri ce dansau pe ritmul valsurilor interpreate de muzica militara.

Devenita celebra, gradina facea cu ochiul negustorilor si locantierilor care observasera miscarea populatiei dinspre zona Palatului Domnesc spre zona rezidentiala a Copoului.

Cofetarie, berarie si cinematograf

Asa se face ca, in vara anului 1905, patronul fabricii de bere Bragadiru a tocmit pe arhitectul Virgil Halaceanu pentru a construi, la strada, o cofetarie-berarie, ce va fi botezata „Coloseul Bragadiru”. Inaugurarea fastuosului local a avut loc pe 9 iulie 1906. De mentionat ca parcul se imbogatea cu o scena zidita si cabine. Administrator al localului a fost Jaques Leibovici. Acesta era cineast, iar in anul 1911 a proiectat, aici, primul film in Iasi. La scurt timp, cladirea a luat foc, iar Leibovici a fost indepartat de la administratia berariei, aceasta schimbandu-si denumirea in „Coloseul Banu”. Aceste modificari nu au avut repercursiuni asupra activitatilor cu care iesenii erau obisnuiti.

Astfel, in presa locala din primavara anului 1913, putem citi urmatorul articol: „Noul cerc sportiv a organizat pentru aseara o frumoasa serbare de Skating in gradina Bragadiru. Au avut loc concursuri de dans timp de o ora, unde s-a apreciat eleganta si figurile si alergare de viteza pe distanta de 400 metri pe str. Lapusneanu. Ambele premii intii au fost luate de tinarul Ionel Teodoreanu, care este unul dintre sportivii cei mai admirabili din localitate. In timpul serbarii a cintat muzica militara a Reg.13 „Stefan cel Mare”. (Sursa: Ziarul „Evenimentul” – Iasi, 16.03.1913).

In toamna anului 1913, beraria reintra in administrarea lui J.Leibovici: „Incepand de astazi, fosta berarie Bragadiru, a trecut din nou sub administratia d-lui Leibovici. Beraria se va numi „Coloseul Bragaderu”, fosta Bragadiru si dupa ce i se vor face cuvenitele imbunatatiri si reparatiuni cladirei, noul Coloseum se va deschide, credem, dorit de toti iesenii.

Coloseul va cuprinde in el: restaurant, cafenea, cinematograf si vareteu. Ar fi fost pacat ca o cladire atat de mare si frumoasa cum e Coloseul Banu, in mijlocul orasului, sa ramae parasita si sa nu fie intrebuintata mai cu seama pentru un local de berarie.” (Sursa: Ziarul „Evenimentul”, Iasi, 18.10.1913).

Incendiile si decaderea

Din nefericire, cladirea este mistuita de foc in mai multe randuri, incendiile pornind de la cabina de proiectie a filmelor de celuloid. Sirul de incendii nimicitoare iscase zvonul ca pamantul este bantuit de duhurile celor inmormantati in vechiul cimitir. Aici fusesera inmomantati membrii ai familiei logofatului si poetului Costachi Conachi.

In decursul anilor, beraria a fost reconstruita si a devenit cinematograful „Elysee”, „Roxi”, „Capitol”  si „Tineretului”, ori „Hala de Bere”, „Coloseul Bragadiru”, Beraria „Astoria”, Beraria „7 Noiembrie”.

In urma numeroaselor incendii si falimente, gradina din spatele cladirii a ramas pustie si s-a degradat continuu. Prin anul 1925, Casa Asigurarilor Meseriasilor primeste locul de la Primarie si ridica Palatul Asigurarilor Meseriasilor dupa planurile arhitectului C.Ionescu, iar celebrul parc  se transforma intr-un parculet mic si anost, uitat de ieseni.  

Toate acestea mi-au revenit in memorie cand am revazut ce a mai ramas din parcul de odinioara. Cred ca  singurul martor al istoriei locului este havuzul din centrul parcului. Langa parc, la strada, zace ruina fostului cinematograf „Tineretului”, parasit si incendiat pentru a mia oara, doar, doar o face loc vreunei noi constructii. Astazi, doar pavajul strazii se schimba. Cunoscatorii spun ca proiectul de reabilitare a strazii „Lapusneanu” este al unui arhitect care nu a fost niciodata in Iasi. Vechea constructie, cu siguranta, se va prabusi inainte ca justitia sa decida in litigiul dintre Biserica „Banu” si R.A. „Romania Film”.

Oare va mai fi reconstruit Coloseul asa cum era la inaugurare? Oare se vor mai organiza baluri, concursuri de dans, festivaluri de film, spectacole de teatru scurt, serate de poezie si muzica, expozitii de pictura, sculptura si fotografie?!? Oare eu voi mai fi atunci?

 

*Guest writer pentru acest articol este Col.(rz.) Ing. Corneliu Coman.

Articol scris de Guest writer | Mie, 01/04/2015 - 17:31
Iti place ce tocmai ai terminat de citit?
Aboneaza-te prin email sau RSS ca sa fii la curent cu noutatile de pe site.
Despre editor
imaginea utilizatorului guestwriter