Fuga spre Celalalt Pamant

Volumul lui Paul Mihalache e tare firav si plapand, referindu-ma strict la grosimea fizica a cartii, masoara in jur de 58 de pagini, dar citind-o mi-am dat seama ca nu e dedicata lenesilor, acelor persoane ce nu le place sa citeasca mult. Domnul Mihalache ar dori poate, sau poate nu in mod intentionat, sa iasa din tipar la tipar. Refuza arhetipul, refuza incadrarea in "familia literara". Nu e un lucru rau, dar nici unul bun pe de-a intregul; sunt cateva de spus pe tema asta.

Vreau sa punctez doar cateva situatii, desigur alteritatea va decide intr-un final daca am sau nu dreptate: fiind destul de tanar, autorul nu si-a gasit inca un stil propriu, nu si-a gasit propria lui maniera de a literaturiza, inca se mai perfectioneaza, iar refuzul dumnealui il privim ca pe o momentana stare de indecizie, de coacere a unei alegeri. Iata una dintre posibilitati; o alta ar fi sa se increada atat de mult in fortele proprii incat sa afirme ca vrea sa fie diferit, ca vrea sa dea de pamant cu toate incadrarile astea riguroase ale criticilor, ale literatilor, si sa lase textul ca un lucru in sine (nu va duceti la Kant, filosofilor, lucru in sine sau lucru ca atare, ceva palpabil, mai degraba existent ca prezenta, heideggerian), ca pe ceva ce trebuie mestecat asa cum este. In aceasta ipostaza exista un risc, acela de a parea neserios. Cum vedem zilnic prin orase pe panourile publicitare, romantismul a devenit desuet (ai grija, de aceia sa-ti iei parchet!)... multi revolutionari se arata, multe revolutii se petrec, dar putine se aleg, putine raman. Nu e un caz destinat esecului, e un pariu amarnic de greu pe care, daca Paul Mihalache vrea sa-l castige, il va duce contra gigantilor, contra timpului, contra epocii, contra conditiei umane, contra sinelui, contra lui Dumnezeu, contra sfarsitului lumii... Cum s-a intamplat de nenumarate ori, scriitorii au ramas in istorie si au facut literatura prin acea prima posibilitate amintita mai sus. Posibilitati or mai fi si altele, nu tagaduiesc, ramane in sarcina cititorului sa se gandeasca la ele, daca cele doua nu-i sunt de ajuns.

Inca o data spun, chiar daca are putine pagini, chiar daca se prezinta ca o brosura, nu trebuie sa avem prejudecati si sa ne gandim ca nu gasim ceva de valoare in carte. Sa nu ne lasam furati de prime impresii, sa fim rabdatori si sa cugetam ca niste oameni maturi. Sa o citim si sa o recitim.... Mai multe va spune domnul Bogdan Cretu la lansare, mai multe voi spune si eu intr-o viitoare recenzie.

Despre Paul Mihalache se stie ca e din Bucuresti, a terminat facultatea de Filosofie din Bucuresti in urma cu cativa ani, are profil de Facebook....si poate altii or fi mai bine informati decat mine. Este tanar (daca e nelinistit sau nu, e de interes doar in sfera nelinistii launtrice din creatia artistica) si zic asta ca si cum ar avea un avantaj pentru ca mi-a lasat impresia ca e un tanar scriitor care promite, mai mult decat atat, pare a fi in stare sa se tina de promisiuni.

Asadar ne intalnim la ora 17, joi, la Avant-Garde, cu Paul Mihalache, Bogdan Cretu si Doris Mironescu ca sa vedem ce e cu Celalalt Pamant.