Catalin Mitulescu despre Loverboy

AltIasi: Sinteti multumit de raspunsul publicului romanesc manifestat prin prezenta in sali, dupa prima saptamina?

C.M. Nu avem toate datele, dar ne asteptam cumva la o prezenta mai mare.

AltIasi: Ce motive credeti ca ar avea publicul pentru a nu veni la film, raportate la punctele lui slabe/neatractive?

C.M. Publicul s-a schimbat foarte tare. Exista, de fapt, numai publicul de mall. Nu am intrat in cinematografe potrivite pentru acest gen de film si am intrat numai in mall; sigur ca filmul are o parte comerciala, o latura de divertisment, dar nu poate fi comparat cu un film hollywoodian. Si publicul de mall vine sa se distreze, sa consume film si din cauza asta, concurenta este foarte puternica; am iesit si cu citeva filme care sint foarte dinamice. Sigur ca cinematografele sint multumite, e un film care e vizionat, care e cautat, dar deocamdata, pentru noi, concurenta e foarte puternica. Sint filme americane si spectatorii sint obisnuiti sa consume un asemenea tip de film. Iti trebuie un eveniment extraordinar pentru un film romanesc ca sa poata avea un raspuns, pentru ca in primul weekend filmul nu conteaza, conteaza reclama pe care o faci, conteaza asteptarea; abia dupa al doilea weekend iti dai seama daca filmul a prins, daca e pe un trend ascendent.

AltIasi: Credeti ca o solutie pentru a cistiga publicul ar fi renuntarea la pariurile estetice minimaliste (specifice NCR) si aparitia unor filme care sa spuna povesti bine inchegate si accesibile?

C.M. Da, asta este unul din lucrurile care ar fi bine sa se intimple. De fiecare data am spus ca sint un adept al filmului de public. Noi, toti din generetia mea, am facut un film, doua, trei si normal ca am inceput spunind lucruri personale. E un pas pe care cinematografia romana sper sa-l faca, sa faca si filme de public. Loverboy e in drumul spre un film de public, probabil a ramas un film de autor care incearca sa-si gaseasca un anumit public; dar e un pas pe care trebuie sa-l facem si il putem face. Altfel nu vom putea deveni o industrie cinematografica serioasa. Dar asta e unul din aspecte. Al doilea aspect este distributia: cit iti poti face filmul cunoscut, de cit de multa publicitate reusesti sa faci – e foarte important. In America, bugetul de publicitate e egal cu bugetul de productie si trebuie sa ne gindim si noi la problema asta. Al treilea lucru foarte important e reteaua de distributie: degeaba faci filme daca nu exista cinematografe. Filmele noastre traiesc foarte tare in cinematografe in care se cauta o anumita savurare a filmului, oameni care vin si vor sa se gindeasca putin la ce vad; nu neaparat la mall unde principala tentatie este sa te distrezi, sa gasesti in film un divertisemnt puternic, ca intr-o sala de distractii. Noi avem nevoie de o retea de distributie nu neaparat de cinefili, dar cumva mai deschisa pentru filmul european.

AltIasi: Credeti ca regizorii din NCR sint pregatiti/au curajul sa renunte la faima premiilor si festivalurilor importante pentru a se implica in proiecte cu miza strict comerciala?

C.M. Stiinta de a face cinema exista. Pina acum a existat si un raspuns pozitiv din partea presei; am fost apreciati de breasla, am fost apreciati in festivaluri. Cu greu am reusit sa stabilim un dialog cu publicul. Cred ca de-acum e foarte important ce-si doreste fiecare, ce tip de film vrea sa faca. Eu nu pot sa vorbesc pentru ei. Eu sint un regizor caruia ii plac filmele ”deschise”, filmele care iti dau ceva in sala si iesi imbogatit. Imi plac filmele care au latura asta de divertisment; eu ca spectator, copil fiind, am avut experiente puternice in cinema si doresc filme de genul asta. Dar de aici pina la a le face, e un drum pe care sper sa-l pot parcurge.

AltIasi: Care a fost bugetul si cit ati investit in promovare?

C.M. Exista posibilitatea sa stringi bani pentru a face film. Loverboy a avut un buget in jur de 1 milion de euro. Nu discut acum chestii despre cit s-a cheltuit in Romania si ce inseamna de fapt co-productie, dar cifra a fost aceasta. Nu exista posibilitatea de a stringe un buget pentru publicitate si atunci e un risc pe care ti-l asumi tu, mai ales in ziua de azi cind criza e puternica si nu exista bani pentru un film. Pentru promovare, bugetul a fost in jur de 50.000 de euro. De fapt, asta e bugetul de distributie din care trebuie sa faci si copii si pentru publicitate mai ramin 20-30.000 euro – foarte putin.

AltIasi: Care e cea mai mare implinire pe care o aveti dupa finalizarea Loverboy?

C.M. Implinirile vin, in general, dupa proiectie; sint spectatori care sint foarte emotionati de film, care vin si vorbesc cu ei, sint proiectii in care sala raspunde foarte bine si ai sentimentul ca intr-adevar ai facut un film si ai reusit sa comunici ceva si asta e o mare implinire. Cea mai mare implinire, de fapt, a fost ca de fiecare data cind am avut intilniri cu publicul dupa proiectii si sper ca asa sa fie si la Iasi – vad ca e o sala foarte plina – publicul a dezbatut aprins filmul. A avut pareri foarte clare, s-au contrazis intre ei; filmul a generat reactii puternice, fie de acceptare, fie de respingere a lui. E un film delicat, e un film dur, desi e tandru si are o poveste de dragoste si creeaza reactii puternice. In momentul in care vezi spectatorii vorbind si punindu-si intrebari, e o mare satisfactie; pentru ca asta am si incercat prin film: sa spun o poveste care sa nu te lase indiferent.