- 7764
Cosmin Vaman este un cantaret atipic. Foarte multi i-au ascultat melodiile, insa putini sunt aceia care stiu ca sunt interpretate de el si chiar mai putini l-ar recunoaste pe strada. Cu toate acestea, daca nimeresti la unul dintre concertele lui, e aproape imposibil sa ti-l mai scoti din minte. E un tip hazliu, care stie ce si cand sa spuna si caruia ii place sa creada ca cei care il asculta gandesc la fel ca el.
"Pana am intrat la scoala, am fost in turnee in toate orasele mari din tara"
AltIasi: E o onoare pentru mine sa ii iau un interviu celui care a facut senzatie cu o melodie dedicata unei emisiuni in voga la vremea respectiva, Megastar. A fost momentul in care ai aparut pentru prima oara in lumina reflectoarelor. Te asteptai la asa un succes cand ai compus piesa respectiva?
Cosmin Vaman: Nu, nu ma asteptam. A fost mai mult o gluma muzicala. Ca sa te inscrii in concursul propriu-zis trebuia sa trimiti un videoclip pe site-ul emisiunii cu tine interpretand o melodie. Bineinteles ca eu nu am compus piesa aceasta ca sa particip la concurs si versurile chiar sustin acest lucru. Pentru cei care nu-si mai amintesc sau nu au ascultat piesa niciodata, spuneam ca nu vreau sa ajung la Megastar pentru Iantu, Aura Urziceanu sau Despot, ci pentru Andreea Raicu. Si chiar am cunoscut-o pe Andreea Raicu. M-au chemat in emisiunea finala in care se dadeau rezultatele si la care se uita toata lumea si chiar daca in perioada aceea eu lucram la Bruxelles, la Parlamentul European, am avut orgoliul de a veni la Bucuresti pentru momentul acesta.
AltIasi: Ce s-a schimbat pentru tine dupa aparitia la Megastar?
C.V.: Cateva zile dupa finala, am mai ramas prin Bucuresti si incepuse sa ma salute lumea pe strada. Insa cel mai important lucru pe care l-am inteles a fost ca pot sa ies in public cu piesele pe care le compun si ca reactia oamenilor este una pozitiva.
AltIasi: Cum a inceput pasiunea ta pentru muzica si compozitie?
C.V.: Aveam o masuta mica acasa pe care ma urcam cand eram de vreo trei-patru ani si dadeam spectacole. Se intampla inainte de '89. Pe atunci, parintii mei ma duceau la toate spectacolele care aveau loc in Bacau - la Hrusca, Seicaru, Socaciu, Mirabela Dauer. La unul dintre aceste concerte, m-am urcat pe scena si n-am mai vrut sa ma dau jos de-acolo. Am inceput sa cant ceva, am spus si un banc cu militieni, lumea s-a cam speriat si a inceput sa aplaude destul de tare si cam asta a fost. La un an dupa eveniment, s-au intors cei care faceau spectacolul, m-au vazut in public si m-au intrebat daca nu vreau sa merg in turnee. Pana am intrat la scoala, cred ca am fost in toate orasele mari din tara. Cantam la chitara, spuneam poante, cam ceea ce fac si acum, dar cu mai mult talent. Am avut experiente foarte frumoase in perioada cat am fost copil, am participat chiar si la Tip Top Minitop. In liceu, am facut mai intai parte dintr-o trupa in care cantam piese de la Iris si Green Day, apoi am inceput sa cant la clape intr-o alta trupa care se numea Proxim si in care am interpretat si cateva piese de-ale mele. Am venit apoi cu totii la facultate in Iasi, iar dupa ce am terminat anii de studentie unii s-au intors in Bacau si formatia s-a destramat. Atunci am compus un cantec care se cheama Din cand in cand prin Copou si chiar a avut succes, a circulat pe retele si era destul de popular chiar daca lumea nu stia cine il canta pentru ca am fost destul de fraier sa salvez fisierul fara numele meu. Apoi am mai scris inca un cantec pentru Ziua Absolventului cu Studentia mea, studentia ei care, de asemenea, a prins foarte bine si am inceput sa fiu chemat pe la Serile Timpul si prin diverse cluburi.
"Muzica nu este o afacere pentru mine"
AltIasi: Ai spus intr-un alt interviu ca scrii piese despre lucrurile care te obsedeaza la un moment dat. Ai si piese de dragoste, dar si piese care surprind viata cotidiana si ma refer aici la Criza, Cantecul EMO, La palat.
C.V.: Criza se refera, de fapt, la o criza personala prin care treceam la momentul respectiv si care s-a suprapus cu criza economica. Cred ca si in cantecele cu tenta sociala exista o doza de implicare personala. Cand compun, predomina aceasta parte personala, chiar am o gramada de cantece de dragoste pe care nu le scot pentru ca nu prind tot timpul la fel de bine. In cluburi, sunt mai potrivite melodiile mai vesele, chiar daca mie imi sunt la fel de dragi ambele tipuri de cantece.
AltIasi: A devenit Cosmin Vaman mai cunoscut datorita postarii pieselor pe internet?
C.V.: Eu zic ca da. Toate melodiile pe care le compun le pun pe internet si daca cineva vrea sa le "fure" este liber sa o faca. Muzica nu este o afacere pentru mine. Eu sunt multumit daca piesele ajung la cat mai multa lume pentru ca dintr-o mie de oameni nu te poti astepta sa te placa mai mult de 5-6%. Pe mine ma onoreaza ca sunt oameni care vin sa ma asculte la concertele pe care le sustin si carora le multumesc pe aceasta cale si ii invit toamna aceasta la recitalurile mele pentru ca am cateva piese noi. Exista persoane care m-au descoperit din intamplare si care au scris foarte frumos apoi pe blogurile lor.
AltIasi: Te-ai gandit vreodata sa scoti un album?
C.V.: M-am gandit, insa nu cred ca sunt la nivelul la care muzica mea a crescut suficient de mult sau s-a dezvoltat intr-atat ca sa pot scoate un album. Pana sa devina, e posibil sa si dispara conceptul de album. Daca te referi la a face inregistrari profesioniste pentru piesele mele, o sa marturisesc ca am momente cand imi spun ca eu fac muzica doar pentru mine si prietenii mei, dar si momente cand sunt constient ca exista destui oameni care ma apreciaza si ca piesele ar putea fi de o calitate mai buna. Acum insa, nu stiu ce se va intampla in acest sens.
"Nu imit pe nimeni si nici nu vreau sa schimb ceva, vreau doar sa gasesc oameni care gandesc la fel ca mine"
AltIasi: Esti un fan declarat al trupei Taxi si se observa asemanari intre piesele pe care le compui tu si melodiile lor.
C.V.: Eu ii admir foarte mult. Chiar daca ne potrivim si muzical si suntem pe aceeasi lungime de unda, nu mi-am propus deloc acest lucru. Mi-ar placea sa scriu ca Dan Teodorescu sau ca Andries, dar nu pot. Evident ca fara sa vreau, ascultandu-i foarte mult se oberva unele influente. Eu nu incerc sa ii imit, chiar daca lumea asta crede. Faptul ca le cant unele piese in concerte s-ar putea sa dea senzatia si mai puternica ca ii copiez, dar nu este asa. Am avut si onoarea ca cineva sa confunde o piesa de-a mea - Cele mai frumoase - si sa creada ca e a trupei Taxi.
AltIasi: Ce altceva mai asculti?
C.V.: Cum am mai spus, Alexandru Andries, pe care il consider foarte talentat si imi place foarte mult, isi cantareste foarte bine cuvintele. Imi plac si artisti din Iasi, precum Alexandra Andrei, Tavi Lazar sau Sebastian Albu. Mai ascult Katie Melua, Coldplay, Elton John, in general muzica mainstream care sa se potriveasca cu stilul meu, nu cred ca sunt suficient de cool pentru muzica underground.
AltIasi: Crezi ca poti schimba ceva prin muzica ta?
C.V.: Nu, nici nu mi-am propus si nici nu cred ca pot sa fac asta. Sunt artisti mult mai reprezentativi cu mesaje puternice care nu au reusit. Este foarte greu pentru ca e nevoie ca si lucrurile sa vrea sa fie schimbate. Daca n-au putut Timpuri Noi, Sarmalele Reci, nu vad cum as putea eu. Eu imi propun sa gasesc cat mai multi oameni care sa gandeasca la fel ca mine. Incerc, in schimb, sa modific ceva in viata de zi cu zi si nu in Romania, ci in patratica in care traiesc.
AltIasi: De multe ori, tragi niste semnale de alarma in piesele tale.
C.V.: Da, se intampla, asa vad eu lucrurile, jumatate in gluma, jumatate in serios. In general, sunt un carcotas si de multe ori vad in jurul meu diverse lucruri care trebuie schimbate si daca am norocul sa le pot pune pe muzica si sa ajunga si mai usor la mai multi oameni e foarte bine.
AltIasi: Ai venit din Bacau sa faci Literele la Iasi si ai ramas in cadrul Universitatii. Ce loc are Iasul in sufletul tau?
C.V.: Unul foarte important, fara indoiala. Aici m-am indragostit nebuneste, am cunoscut multi oameni care au ramas in viata mea foarte puternic infipti, m-am insurat, aici s-a nascut copilul meu, umblu cu el prin oras, mi-ar fi foarte greu sa plec din Iasi. E un oras pe care nu-ti vine sa il parasesti pentru ca dincolo toate durerile si problemele lui e un oras frumos, cu oameni de calitate care mie mi-au schimbat viata si mi-ar fi dificil sa plec de langa ei.