Relatare - Evanescenta trecutului in memoria viitorului

Vineri, 9 iulie ora 18:00, la sediul Ordinului Arhitectilor din Iasi, a avut loc deschiderea evenimentului "Evanescenta trecutului in memoria viitorului ", manifestare ce are ca scop semnalarea starii avansate de degradare in care se afla patrimoniul arhitectural iesean in momentul actual.

Dezbaterea a început în jurul orei 18:30 si au participat cadre universitare de la Facultatea de Arhitectura "G. M. Cantacuzino", Universitatea Tehnica "Gh. Asachi", Iasi iar expozitia de fotografie a adus in plus exemple de monumente aflate într-o stare avansata de degradare. Expozitia este semnata de grupul de studenti: Ioana Spilcea, Roxana Zlatan, Bianca Dobru şi Stefan Juravle sub coordonarea stud. arh. Radu Paladi.

Invitati sa-si exprime punctul de vedere pe tema data au fost: sef lucrari, dr. arh. Daniel Visan , sef lucrari, drd. arh. Dragos Ciolacu, lect. univ. Horia Chiriac in calitate de moderator si stud. arh. Radu G. Paladi. In cadrul dezbaterii au mai fost prezenti în randul publicului jurnalisti, artisti, arhitecti, studenti din cadrul Facultaţii de Arhitectura si din alte domenii.

In preambulul dezbaterii, Horia Chiriac a ridicat cateva intrebari directoare cum ar fi "ce este patrimoniul si de ce il valorificam?", "cine este vinovat pentru starea avansata de degradare ce caracterizeaza patrimoniul la momentul actual ?", "ce putem face pentru salvarea comorii mostenite?".

Arh. Daniel Visan a deschis discutia sustinand ca : "pe langa monumentele de arhitecura care sunt protejate prin lege, mai sunt constructiile scoase de pe lista de protectie, care au valoare de monument, ce sunt retrocedate si vandute [...] este clar ca interesul se manifesta asupra terenului si mai putin asupra obiectului care exista acolo, rareori cineva cumpara o cladire de aceasta natura pentru valoarea ei, de cele mai multe ori cladirile din centrul orasului sunt cumparate pentru a fi demolate si a se face o investitie care sa aduca bani pe acea suprafata de teren [...] statul nu are bani ca sa intretina aceste monumente, Ministerul Culturii aloca fonduri doar pentru monumentele de exceptie, cele din patrimoniul universal, cele de pe lista UNESCO, dupa care lista scade brusc in defavoarea monumentelor mai putin importante".

Pe langa lipsa banilor mai exista si lipsa educatiei care ii caracterizeaza pe cei direct responsabili de aceste probleme iar a te face ca nu observi dintr-un capriciu birocratic al nesesizarii este un gest fara de inţeles ce alimenteaza izvorul problemei susţine arh. Dragos Ciolacu completand : "pe langa aceste case care se afla pe lista monumentelor, mai sunt acele constructii care ar merita sa fie macar pe o anexa, sunt case care reprezinta un curent de arhitectura, care reprezinta o valoare, care reprezinta o epoca in evolutia unui oras cum e Iasul si aici ma refer la perioada interbelica care nu are absolut niciun statut, [...]aceste case, nefiind protejate de nicio lista anexa, risca a se deteriora si a schimba imaginea de ansamblu a unor zone compacte, actiune ce este sporita de atitudinea ignoranta a utilizatorului".

De asemenea, "Pentru Iasi, acest fond de locuinte reprezinta chiar mai mult decat o istorie, reprezinta o emblema de ordin turistic si ar putea reprezenta un element important pentru imaginea culturala a Iasului care inca se pretinde o capitala culturala" afirma Horia Chiriac.

Psihologia colectivitatii aflata în dezechilibru cultural si identitar din cauza incapacitatii de a-si asuma trecutul se aseamana cu psihologia copilului ramas orfan ce este macinat de framantari personale in lipsa unui model demn de urmat, compara sugestiv Radu Paladi in completarea ideilor deja conturate de ceilalţi invitati. "Faptul ca nu reusim sa utilizam spatiul public si sa-i dam adevarata semnificatie, transforma atmosfera urbana intr-o camera rece cu pereti metalici", sustine organizatorul evenimentului.

Din punct de vedere estetic, orice locuinta are insemnatatea ei dar dezinteresul fata de astfel de locuinte rezida din lipsa de inţelegere fata de ideea de valoare in sine. Probabil ca o societate care a trait doua procese anevoioase, trecerea de la societatea interbelica la comunism si apoi de la comunism la o faza incipienta de capitalism, se resimte in ceea ce priveste relatia ei cu valorile.

Arh. Dragos Ciolacu compara perioada interbelica în care spiritul cultural si-a gasit foarte repede emblema naţionala în ciuda circumstanţelor de factura istorica, cu perioada de dupa revolutie, o perioada oarba, in care 20 de ani s-a construit fara spirit si fara identitate.

Dezbaterea este onorata si de interventia studentilor din cadrul Facultatii de Arhitectura ce puncteaza nevoia protejarii ansamblurilor cu valoare de monument care pot fi mai productive din punct de vedere turistic decat valorificarea unor obiecte dispersate.
S-a accentuat faptul ca exista o lipsa mare de cultura generala in domeniu iar educaţia ne aduce mai aproape de inţelegerea notiunii de valoare. Arhitectura, dincolo de cea construita, trebuie sa fie cat mai prezenta in spatiul urban prin evenimente si instalatii prilejuite de workshop-uri, idee sustinuta de arh. Daniel Visan.

In a doua jumatate a discutiei, interesul celor doi arhitecti se focuseaza asupra ansamblului Pietei Unirii si mai in detaliu asupra Hotelului Unirea care dupa anii '90 sufera o serie de interventii majore ce compromit arhitectura veche a cladirii.

In finalul dezbaterii arh. Daniel Visan prezinta o serie de fotografii obţinute de-a lungul timpului enumerand tipologii reprezentative pentru arhitectura locala veche, unele dintre ele deja pierdute in urma demolarilor.

Dezbaterea demonstreaza ca problema patrimoniului este una reala, cu efecte grave asupra atmosferei urbane iar pe masura ce analiza se dezvolta, subiectele devin din ce in ce mai ample si mai masurabile. Daca vocea autoritaţilor este prea slaba atunci este de responsabilitatea noastra, a celor din domeniu si nu in ultimul rand a cetatenilor acestui oras da a ne reconstrui un spirit civic vertical, demn de a-si regasi identitatea culturala.

Manifestarea a fost una productiva iar multitudinea ideilor disputate motiveaza organizatorii pentru planificarea unei editii viitoare ce va reuni la masa dezbaterii noi invitati din domenii diferite. De altfel dezbaterea propune si o colaborare intre cadrele didactice ale Facultatii de Arhitectura si grupul de studiu organizator, pentru crearea unei liste actualizate si complete a monumentelor din Iasi.