Casa Praja - un vis in trecut, o tenebra azi

Situata la nr.23 pe strada Pacurari, Casa Praja este clasata pe lista monumentelor din Iasi si poarta numele fratilor Praja care au participat la edificarea locuintei, incepand cu anul 1903, pe locul unei deja existente constructii care data din anul 1860.

Apartinand perioadei geometrizante a Art-Nouveau-ului, a secession-ului vienez, stilul imobilului se compune intr-o maniera modesta, dar armonioasa cu elemente de neoromanesc, intrucat cele doua stiluri integrante s-au derulat in mod sincron la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX in Romania.

La inceputul sec. XX, casa a fost scena unor evenimente culturale intense. Maestrul George Enescu a tinut in acest spatiu faimoase concerte de camera in prezenta altor mari artisti si personalitati ale vremii. Casa poseda asadar o importanta functie anatomica in sistemul de microclimat cultural al zonei Pacurari.

1. Casa Praja in prima jumatate a sec. XX
2. Casa Praja in prima jumatate a sec. XX

Privind aceste fotografii, nu putem decat sa visam la o promenada pe strada Pacurari la inceput de sec. XX, cand, intr-o dupa-amiaza de duminica, prin coroana copacilor, soarele deseneaza hieroglife pe pavajul din granit, avand drept fundal imaginea armonioasa a Casei Praja.

Cele 3 ferestre inguste si inalte, creand un ritm scurt, si un balconas elegant, mobilat cu ghivece cu flori, sunt plasate pe fatada dinspre strada. Aceste elemente, prin consistenta lor, inlocuiesc utilizarea detaliilor ornamentale folosite pentru atingerea unei valori estetice deosebite.

Frontonul impozant, situat pe fatada principala, este sensibilizat prin marchiza de protectie a accesului, formată din sticla si filigranul de fier forjat suplu si curbiliniu. Caracterul dominant al frontonului are capacitatea de a ne invita, intr-un mod generos, in atmosfera locului de inceput de sec. XX.

3. a. Fronton, b. Marchiza

Trezindu-ne totusi în prezent - si nu datorita incapacitatii noastre de a visa, ci realitatii zgomotoase a traseelor urbane contemporane -, observam pe odata armonioasa fatada a casei Praja incercarile unei noi tehnologii cu pretentii de sec. XXI de a inlocui elemente si utilitati invechite.

4. Fatada la strada

Nu ne bucuram insa de reintalnirea cu caracatitele galbene, ce-si intind tentaculele inepuizabil, cu cochetele ambalaje ale tamplariei din aluminiu si cu inceputul de naparlire a vechilor finisaje de pe spinarea batranei reptile.

Balconul situat pe fatada dinspre strada avea capacitatea de a interpola viata interioara a locuintei cu viata urbana si, in aceasta idee, o alegorie ce nu a putut ramane insufletita pana astazi datorita ignorantei si odata cu ea a transformarii balconasului intr-un acces secundar. Adapostit in originala maniera, dar cu inlocuirea structurii din stalpisori sculptati din lemn cu o structura bruta, „accesul secundar", contrasteaza intr-o maniera nepoliticoasa cu fatada casei.

5. Balcon

Asadar, un element arhitectural capabil de a stabili reactii magice intre organismul-locuinta si ecosistemul-urban nu reprezinta astazi decat o naiva si o esuata incercare de a reorganiza schema functionala a vechiului imobil.

Un important spatiu al interactiunilor socio-culturale, un obiect unic din pretioasa arhitectura ieseana, Casa Praja a adus in prima jumatate a secolului XX o reputatie nobila zonei Pacurarilor, pentru ca astazi sa nu fie decat o prada usoara a ignorantei si a speculatiilor comerciale sub grabita degradare a identitatii urbane.