Persona. Performing the imperceptible self

Teaser-ul curatorial:  

„Un altul, mai curand decat cineva, inca ceva. Omul-camera, omul-actiune, omul-materie, omul-afect, intersectat cu lucrurile, impregnat cu imprejurimile, alterat in disolutie. Devenind inca cealalta realitate, in contradictie cu similaritatea, asamblat intr-un flux de actiuni ireductibile la sine.

Camera-martor reconstituie evenimente de memorie care devin insemnari despre locuri; iar altii sunt prezenti acolo, impreuna cu cineva care nu mai este, ci doar cu memoria imaginii sale. Fata-in-fata, insa fara ca niciunul sa se poata vedea, intr-o transmutare fara finalitate, in spiritul uitarii, cand e deajuns sa stii, sa ti se fi intamplat, insa fara sa conteze sa iti aduci aminte. Intalnirea face posibila rasturnarea situatiei, nu prin empatie, ci prin acceptarea intamplarii de a-ti reconsidera posibilitatea de a imersa in corpul-fara-organe al scenei naturale, in spatiul abstract al refuzului de a te detasa si a ignora sansa de a te transpune in ceva care nu mai esti doar tu.

In calculul alienarii, obiectele devin constitutive adresarii. Firul declansatorului camerei de fotografiat traverseaza imaginea si se conecteaza la mintea imprevizibila a privitorului. Aici isi lasa fotograful sa i se piarda subiectivitatea in modurile de a intelege ale altor priviri, dar tot aici isi defineste persona, intr-o tensiune aflata intr-o miscare de circumvolutiune pentru a sfida certitudinea echilibrului.

Imperceptibil, indiscernabil si impersonal, cel despre care s-a spus ca devine traieste melancolia si lasa sa se inteleaga absurdul. Indeplineste reducerea la linii abstracte, la axe si compozitii grafice. Se deseneaza in complicitate cu inversul sau, perplex armonizat cu schema justa a contradictiei de sine: in cautare si regasit, pierdut si descoperit, absent, insa prezent.

Cum iese din joc corporalitatea, care pare sa nu ii mai apartina, ramane sa decida gestualitatea, care ar urma sa-i deconspire intentiile. Sculpturalitatea e in dinamica evitarii monumentalizarii, a stagnarii in poza, in vreme ce teatralitatea e in statica evidentierii declamarii, a dramatizarii in contingenta. Imitand natura, exprimand creativitatea, formalizand imaginea, el se compune cu ceea ce nu ar renunta sa nu fie, cu inca ceva, devenind imperceptibil.”

Andrei Venghiac (n. 1990) este un artist roman care in prezent locuieste si lucreaza in Goteborg, Suedia. Andrei a studiat la mai multe scoli de arta, fiind licentiat in Fotografie (2013) la Universitatea de Arte “George Enescu” din Iasi si absolvent de Master in Fine Arts (2015) la Valand Academy, Goteborg (Suedia). De asemenea, in timpul derularii programului de MFA, el a participat si intr-un program de schimb universitar la Colegiul National de Arta si Design dinDublin (Irlanda). Andrei a prezentat lucrarile sale in expozitii personale sau de grup in Romania, Moldova, Irlanda, Belgia, Danemarca, Suedia si SUA. In 2015 a primit Premiul Theodor and Hanne Mannheimer, precum si o bursa de la Eric Ericson Foundation. Mai mult, Andrei si-a publicat prima carte, “Alexithymia”, iar Valand Academy a editat o monografie cu lucrarile lui din 2014 si 2015.

Borderline Art Space promoveaza arta contemporana produsa in diverse situatii sociale, politice si existentiale de granita si dezvolta discurs critic legat de problematici si poetici actuale. Borderline Art Space este interesat sa expuna atat artisti emergenti, cat si artisti cu o practica deja recunoscuta si, in timp ce contribuie la dezvoltarea structurii institutionale artistice, isi asuma, de asemenea, angajamentul pentru un rol educational.

__________________________________________________

Expozitie realizata in cadrul programului curatorial: „Borderline Art Space - productie culturala experimentala in noile media”. Proiect sprijinit financiar de Administratia Fondului Cultural National. Partener: Universitatea de Arte “George Enescu” Iasi. Sponsor: Gramma Winery.