Prima zi de SFR 2015

In jurul orei 17 a inceput prima proiectie a SFR, Accident, in regia lui Sergiu Nicolaescu, proiectat la Teatrul Luceafarul. Inca de la intrarea in teatru eram asteptati cu totii cu un covor galben si multi voluntari (imbracati si ei in tricouri galbene, de asemenea) care se agitau in stinga si-n dreapta. Desi poate parea uneori sufocant, nu erau chiar asa de multi voluntari (mai ales voluntare), care sa se invirta degeaba prin zona, ci fiecare avea atributiile lui, ceea ce era in regula. Pina sa fiu indrumata spre sala mare, am primit o galagie de flyere de la toti sponsorii festivalului, printre care si un catalog de la Avon, daca intereseaza pe cineva. Nu pot sa spun decit ca am ramas impresionata de organizare si, hei, orice festival care se respecta are sacosele si fir de badge de la TV5Monde.

Am intrat in sala si aproximativ 80% din ea era plina si nu datorita voluntarilor, ci era plina cu public de toate virstele, iar sala de la Teatrul Luceafarul, dupa cum stiti, e destul de mare. Probabil datorita mediatizarii intense de anul acesta a festivalului, care, ca niciodata, a avut bannere pe Palas si Iulius Mall, precum si in alte locuri din oras, a fost foliat un tramvai cu SFR, s-au afiliat si mai multi parteneri ca-n alti ani, comunicatul de presa a circulat prin toate site-urile si ziarele posibile si imposibile, s-au facut emisiuni la radio in care s-a promovat festivalul sau poate ca si datorita isteriei proiectului de capitala culturala 2021, o parte din fondurile festivalului venind de la Primarie si Consiliul Judetean.

Lasind deoparte filmul in sine, pentru ca nu sunt fan Nicolaescu, am sa va povestesc un pic despre conditiile de proiectie. Daca in anii trecuti trebuia sa ma chinui sa ma uit la un ecran jenibil de prezentare in powerpoint, cu diagonala de 1 m (asta intimplindu-se in sala de la CCS), acum filmul a fost proiectat pe un ecran mare, cit tot peretele din spate al scenei si s-a auzit si vazut super bine, ceea ce e un mare plus pentru festival, iar pentru mine conditiile de proiectare reprezinta unele dintre cele mai importante criterii.

Dupa film, am fost rugati cu totii sa parasim sala pentru 10 minute, pentru a se pregati sala in vederea inaugurarii oficiale a festivalului. Intre timp, pe holul teatrului si-a facut aparitia si actorul George Mihaita, care a impartit autografe in stinga si-n dreapta si a facut selfie-uri cu voluntarii. In deschiderea galei, Adrian Paduraru si Andrei Giurgia au tinut traditionalul speech cu multumiri, apoi au invitat toti voluntarii pe scena in aplauzele publicului (despre care ni s-a mentionat ca sunt studenti la litere, jurnalism si geologie – un domeniu din care vine si unul din presedintii Romaniei), dupa care a fost prezentat un scurt spot de promovare, in care erau compilate mai multe scene din filmele de anul acesta (in fine, din cele care au rulat ieri, adica Accident si Reconstituirea, ce il aveau pe George Mihaita in rol principal). Nu prea stralucit spot-ul, dar avea cintecul Rosu Aprins de la Luna Amara ca si coloana sonora. In fine, spre finalul galei au fost invitati pe scena George Mihaita, Ileana Popovici, Irina Margareta Nistor si Vladimir Gaitan, iar fiecare a avut cite un cuvint de spus. George Mihaita a spus ca incepind din prima zi a festivalului, Iasiul este si va ramine pe primul loc in sufletul sau, deoarece nici Bucurestiul nu l-a omagiat asa cum au facut-o Iasiul si SFR. Dupa acestea, actorul a fost premiat cu un premiu pentru intreaga sa cariera, caci aceasta este una dintre traditiile festivalului an de an, sa aiba un invitat de onoare caruia sa-i acorde un astfel de premiu. Dupa gala, a fost proiectat ultimul film din ziua respectiva, Reconstituirea, in regia lui Lucian Pintilie, iar la sfirsit a fost sustinuta o sesiune de Q&A, in prezenta invitatilor mai sus mentionati.

In concluzie, consider ca aceasta e indiscutabil cea mai bine organizata editie SFR din cite au existat, selectia filmelor e ceva mai fresh ca-n alti ani, iar de data aceasta se vor vedea filme destul de cunoscute si mediatizate: De ce eu?, Aferim!, Undeva la Palilula, America, venim!, Love Building samd, iar pentru a pastra nostalgia filmelor romanesti si a editiilor trecute, puteti sa vedeti si Veronica. Conditiile de proiectie sunt foarte bune (desi as avea o retinere pentru spatiul alternativ din Gradina Palas, dar vom vedea), asa ca va invit cu incredere sa veniti la proiectiile din cadrul festivalului, caci e printre singurele festivaluri de film din Iasi si e o intiativa care merita incurajata si de abia astept sa vad cum creste de la an la an.