Levels: Arta de a jongla cu Arta

Levels a captat atentia tuturor din mai multe puncte de vedere. S-a avut in vedere o strategie prin care sa atraga atentia publicului fara a oferi prea multe informatii. La inceput au aparut o serie de stickere cu logo-ul proiectului ce au incitat curiosii, desi acestea nu contineau detalii informative cu privire la ce avea sa se intample in cele din urma. Mai apoi au aparut o serie de promo-uri care au stimulat si mai mult imaginatia celor interesati, pentru ca in ultimile zile dinaintea deschiderii sa apara toate informatiile necesare pentru a directiona publicul spre locatia propusa. Aceasta strategie a avut efecte pozitive atat prin faptul ca in toate dintre cele trei zile vizitatorii au fost prezenti in numar mare la casa Levels, cat si prin faptul ca a pus multimea in miscare, chiar si pentru o scurta perioada de timp.

Casa Levels a fost personalizata in intregime: de la curtea si exteriorul vopsit in animal print, la barul caruia i-au fost atasate doua usi Levels. Conceptul spatiului expozitional a fost foarte ingenios gandit, in sensul in care casa transformata in galerie de arta provizorie este intocmai casa inchiriata de catre tinerii artisti ce au facut posibil acest proiect. Astfel avem spatiul intim al artistilor, care pe de o parte este locuinta, iar pe de alta parte atelierul de lucru in care acestia au conceput majoritatea lucrarilor expuse.

Levels vine cu o viziune originala asupra artei prin imbinarea mai multor ramuri ale domeniului artistic intr-un tot unitar. Artistii au fuzionat elemente de arta stradala cu elemente inspirate din artele traditionale (pictura, sculptura, fotografie, grafica etc.) pentru a realiza ‒ prin tehnici ingenioase ‒ lucrari cu un continut tematic impresionant. Pictura a fost cea care a predominat, insa nu vorbim despre lucrari picturale realizate prin tehnicile traditionale, ci despre un nou mod de lucru ce are in vedere elemente inspirate din arta stradala. Subiectele abordate au fost destul de variate, inspirate din mitologie, istorie, traditie, religie, dar mai ales din societatea contemporana.

O parte din picturi au fost realizate de catre Alin Catalin Blembea si au fost expuse in premiera la Levels. Acestea relateaza subiecte destul de variate: viziuni asupra universului (Universul de sub gluga); traditie romaneasca fuzionata cu influente venite din exterior (MioLisa); istorie (Decebal); religie (Cel fara de pacat sa arunce prima piatra); viziuni asupra societatii cotidiene (Visul romanesc, Mizerabilii). Ochiul artistului s-a oprit de aceasta data asupra unor elemente de actualitate, care sa dea glas limbajului plastic. Multe dintre picturile sale au fost realizate printr-o tehnica speciala, specifica artei stradale: imaginea a fost conceputa cu ajutorul unor layere (inspirate din graffiti) foarte meticulos pregatite,  peste care s-au dat straturile de culoare.

Toate lucrarile lui Ache (Alin Blembea) au avut un impact major asupra vizitatorilor pentru simplul fapt ca inmagazineaza idei puternice care sa starneasca semne de intrebare. Fiecare dintre picturile sale a tras un semnal de alarma asupra unor aspecte problematice din societatea contemporana si fiecare dintre ele au purtat un mesaj puternic. Una dintre cele demne de luat in vizor (care mie mi-a placut in mod deosebit), este enigmatica MioLisa: o fuziune intre traditionala Miorita si clasica Mona Lisa. Personajul, privit din semi-profil, poarta o broboada traditional romaneasca pictata in culorile toamnei, iar chipul sau, desi nu foarte bine detaliat, aminteste de celebra Mona Lisa (privirea sa misterioasa te urmareste, asemeni Giocondei, in timp ce buzele ei schiteaza un suras vag ce instiga spectatorul).

Picturile din seria celor inspirate din mitologia Greciei Antice (realizate de Stefan Vlad Mititelu) au fost printre cele care au produs un impact deosebit asupra privitorilor. Vorbim despre trei compozitii plastice inchise, ce se bucura de un dinamism aparte conferit de miscarile ample pe care protagonistii le interprind. Personajele sunt singurele elemente incadrate in spatiul pictural (zeitati din mitologia greaca) si sunt privite dintr-un unghi aparte, care le confera un soi de demnitate impusa in fata privitorului. Coloritul este inspirat din pop-art si nu poate fi altul decat unul indraznet, in care contrastele violente completeaza dramatismul continutului pictural. Partea cea mai interesanta este faptul ca aceste lucrari au fost concepute special pentru a fi privite prin mai multe spectre de lumina

Burning Desire este o reinterpretare a iubirii interzise dintre eroul grec Ahile si Polixenia, printesa din Troia. Trupurile celor doi se onduiesc si scot la iveala structuri anatomice intrigante (forme foarte bine definite, puse in valoare de contrastul dintre nuantele de galben si albastru). Pe un alt perete, dam cu ochii peste un Apollo actualizat, invaluit de nuante pronuntate de roz, rosu si portocaliu. Acesta adopta o pozitie ce scoate la iveala forme anatomice frumos conturate, in timp ce limbajul trupului si mimica frumosului zeu denota o stare de extaz. Cea de-a treia (Electric Body) completeaza seria picturala cu aceeasi senzualitate transmisa de trupurile personajelor.

Lucrarile sculptuare au fost si ele realizate prin tehnici ingenioase, inspirate atat din cultura urbana, cat si din operele de arta consacrate. Una dintre sculpturile expuse (semnate de Vlad Stefan Mititelu) a fost cu adevarat rezultatul unei surse de creativitate frumos slefuita. Cu ceva timp in urma am avut ocazia sa o vedem la Atelier 35 (unde a luat premiul I): este vorba despre acel bust masculin inclinat (Autoportret) modelat din rasina si sarma de cupru foarte meticulos onduita dupa formele anatomice. Lucrarea denota o acumulare de tensiuni psihice redate prin intermediul straturilor de sarma ce invaluiesc mulajul. Capul personajului are un aspect usor neterminat, poate pentru ca artistul a insistat ca mulajul sa scoata la iveala afectiuni lasate de luptele psihologice pe care le-a dus de-a lungul timpului (trimite cu gandul la brain damage). Chipul sau transmite o furie acuta, exteriorizata printr-un tipat grav si o privire fulgeratoare ce confunta direct spectatorul. Privita de jos, aceasta lucrare are un impact major asupra publicului.

Lucrarea care a starnit curiozitatea a fost expusa in premiera si a fost elementul de amuzament al evenimentului, poate datorita faptului ca era amplasat in baie, mai precis in cada. Fiind o casa locuibila, era de asteptat sa exista si o baie, pe care artistii au preferat nu sa o mascheze, ci sa o transforme intr-un micro-univers artistic. De indata ce deschideai usa de la baie, privirea intalnea un bust masculin ce statea lejer in cada, acoperit de tuburi graffiti epuizate. Capul si mainile erau realizate din aceleasi tuburi, instumentul de lucru principal al artistilor graffiti. Instalatia este aluziva si face trimitere la un moment din viata reala a unui artist graffiti, care, abia dupa ce are la indemana tuburile de vopsea pline, se poate relaxa pe deplin.

Lucrarile foto ‒ semnate de Francesca Ignat ‒ sunt inspirate din mediul cotidian, din experientele personale ale artistei. Cinci dintre cele sapte lucrari expuse de Francesca erau ingenios lucrate prin metoda transferului pe sticla (film de 35 mm expirat, transferat pe sticla), tehnica pe care nu am vazut-o prin galeriile de arta locale. Imaginile surprinse in fotografii puncteaza problematici existente in mediul social actual si ridica semne de intrebare asupra lor. O parte dintre ele au preluat tipare ale unor personaje aflate la varste fragede, facand trimitere clara la conditia copilului in societatea romaneasca, adesea precara: influentele mediului inconjurator asupra copilului, rolul pe care il are familia buna crestere a copilului si influentele asupra viitorului acestuia, educatia pe care un copil o primeste din familie, sau pe care o formeaza in mediul social sunt doar cateva exemple dintre punctele atinse de Francesca in demersul sau artistic. Aspectele expuse prin prisma acestor lucrari au sensibilizat publicul si l-au determinat sa mediteze asupra unor probleme prezente in societatea actuala.

Muzica a inveselit spatiul a avut menirea de a crea o atmosfera primitoare pentru masele de public tanar, iar in cea de-a treia zi a avut loc un performance muzical pe ritmurile caruia vizitatorii au dansat. Publicul s-a aratat a fi cuprins de acest simtamant artistic care ii cuprinde din toate partile. Marele avantaj al unui asemenea eveniment, rupt de mediul academic, este faptul ca publicul si arta pot interactiona fara a fi conditionati de o institutie (cum ar fi galeriile de arta locala).

In cele din urma, putem lauda curajul tinerilor artisti de a a realiza un eveniment de o asemenea anvergura pe cont propriu. Dincolo de a expune o serie de lucrari, acestia au depus multe alte eforturi pentru a face posibila o expozitie independenta in propria galerie de arta, beneficiind din fericire si de ajutorul prietenilor si colegilor de facultate.

Acest proiect gandit in sfera culturii urbane este rezultatul bunei colaborari dintre un fotograf [Francesca Ignat], un artist graffiti/sculptor [Vlad Stefan Mititelu] si un street artist/sculptor [Alin Catalin Blembea]. Merita mentionati si cei care au participat la demersul artistic (Ionut Ciocan a realizat cele doua carucioare transformate in fotolii, iar Oups a participat direct si a realizat o serie de elemente graffiti expuse si a colaborat cu Ache pentru conceperea lucrarii Artele, creata in stil graffitti si care poarta ingeniosul mesaj: "Mie-mi place artele, da' sefu' zice ca nu e bune..."). Acestia sunt tineri artisti educati in mediul academic al Facultatii de Arte Vizuale si Design, din cadrul Universitatii de Arta “George Enescu” din Iasi.