Victor Popescu a dat cu Brazda lui Novac la Brain

Razvan (proprietarul si sufletul Brain) mi-a promis o jumatate de ora inainte de set-ul Brazda Lui Novac si s-a tinut de cuvant. Pe fundalul sonor asigurat de Dan Basu, care facea incalzirea inainte de momentul principal, Victor Popescu, omul din spatele proiectului BLN, coboara spre zona barului, printre cei care aveau sa-i fie public putin mai tarziu.
Pare usor desprins din peisajul underground al Brain-ului prin prisma look-ului obisnuit, low profile, poate raportat la asteptarile mele vis-a-vis de una din cele mai importante persoane din sfera electro romaneasca  de anti-star, accentuat de tricoul negru cu maneci lungi, si a varstei - usor trecut de 40 de ani. Ne asezam pentru un scurt dialog.


"Cert e ca in acest moment nu e profitabil. Dar daca am umbla dupa asta am face altceva, nu-i asa?"

A: Numele proiectului vine de la un cartier din Craiova. Are si o alta semnificatie pentru tine in afara de zona a formarii, a experientelor prematurizare?
V.P.: Experiente de prematurizare sau nu, cand iti alegi un nume te definesti... este ca un tatuaj pe care ti-l faci in frunte. Si intrebarea este cu ce tatuaj ma pot plimba eu in frunte sa ma pot mandri cu el, sa trezeasca interes, dar mai ales sa ma defineasca... In afara conotatiilor istorice sau a legaturilor cu arhitectura (n.r. Victor este arhitect la baza), Brazda lui Novac a sunat din prima ca mine. E un tatuaj care face parte din mine, n-a fost vreodata doar o eticheta.

A: Desi esti cunoscut printre fanii ieseni de muzica electro sa-i zicem underground, de nisa, putini ar stii sa te incadreze intr-un anume stil. Tu cum te-ai defini?
V.P.: I'm a black box. Ascult multa muzica electronica, IDM dar si dream pop, shoegaze, industrial, tot ce e se vrea diferit... Toate se aduna intr-un mod necoordonat in mine. Deci, cand ajung in fata calculatorului ii dau drumul fara sa urmez un anumit stil. Sa-mi sune mie bine. Cum as defini ce iese? Ii las pe cei tin neaparat sa-si piarda timpul cu definitii. Acum ceva vreme cineva din Olanda mi-a zis ca am inventat un nou stil...

A: Crezi ca IDM-ul ca subgen are suficienta forta in Romania? E profitabil sau e doar o chestie de preferinta sa-l abordezi?
V.P.: Poate inca nu, dar nu trebuie sa ne grabim. Odata ajunsi la saturatie, nu ne-ar placea atat de mult. Sa profitam de perioada asta in crestere, in recunoastere... Cat despre proftabilitate, sunt convins ca toate vin cand faci ceva de care esti pasionat. Cert e ca in acest moment nu e profitabil. Dar daca am umbla dupa asta am face altceva, nu-i asa?

A: Observi vreo tendinta in sensul asta?
V.P.: Uite, iti dau exemplul Bucurestiului: anul trecut am avut 200 de oameni la un show Brazda Lui Novac, fara alte trupe. Acum cateva zile, inainte sa vin la Iasi, au fost doar 30. E din ce in ce mai greu, mai ales acolo, unde publicul e rasfatat, are foarte multe variante si a devenit din ce in ce mai selectiv si mai comod.

A: Ai un studio si o casa de discuri. Le folosesti doar pentru proiectul BLN sau lucrezi si cu alti artisti?
V.P.: Studioul este un atelier deschis tuturor, acolo se intampla si altfel de proiecte. Casa de discuri va fi in viitor si pentru altii, acum e numai pentru BLN.


"Arta adevarata nu are varsta si nu tine cont de moda."

A: Apropo de studio, te-am vazut in niste poze langa Renee Zellweger, una din actritele mele preferate. Ce vant a adus-o la tine?
V.P.: Renee tocmai terminase Chicago si era in Romania pentru filmarile la Cold Mountain. Desi toate piesele fusesera inregistrate pentru Chicago, echipa s-a hotarat sa schimbe versurile ultimei. Cum era peste mana sa zboare inapoi in State doar pentru asta, a cautat un studio in Bucuresti si a ajuns la studioul unde lucram atunci, Abis studio.

A: Cum ti s-a parut experienta?
V.P.: Femeia e cu adevarat extraordinara. Am inregistrat 7 ore, eu obosisem stand pe scaun, dar ea n-a facut mofturi si nu s-a oprit pana cand n-am tras variante pentru fiecare nuanta care ii era ceruta. E cu adevarat un exemplu de profesionalism pentru ce inseamna meseria de actrita.

A: Apropo de colaborari: sunt foarte diverse, de la Silent Strike la Artanu sau Dezdemona. E o moda sa ai featuring, da bine asocierea cu artisti mai mult sau mai putin cunoscuti sau cum ii selectezi pe cei cu care vrei sa lucrezi o anumita piesa?
V.P.: Multi artisti reusesc sa-si stimuleze procesul de creatie singuri, si eu ma aflu printre ei, dar nu inseamna ca nu se pot intampla lucrurile si altfel. Tot ce vreau sa spun e ca multe idei capata forma intr-un dialog. Cat de mult mi-ar place mie sa sintetizez in sihastrie, e stimulant sa ai un un feedback instantaneu, sa te adaptezi, sa ajuti ideea cuiva sau sa primesti ajutor.
Acum insa sunt intr-o pasa in care vreau sa merg singur o perioada. Si apropos de moda, niciodata nu am urmat-o, dar am fost influentat de artisti care au creat finalmente o moda. Desi nu mi-a pasat de moda, pe artisti ii apreciez si azi chiar daca au trecut mai bine de 20 de ani de cand am luat contact cu munca lor, si ii voi mai aprecia si in continuare. Arta adevarata nu are varsta si nu tine cont de moda. Cu artistii pe care i-ai mentionat, cunoscuti sau nu, sunt in primul rand prieten, si nu sunt prieten cu oameni cu care nu am nimic in comun.

Razvan ii face semn ca trebuie sa coboare, era asteptat. Jumatate de ora dupa miezul noptii, in timp ce majoritatea cluburilor din Iasi gazduiesc tineri mascati mai degraba de dragul distractiei decat pentru a celebra o sarbatoare cu origini celtice, Halloween, Victor da drumul la butoane, acompaniat de vizualele lui CZC.
In primele 10 minute se umple micuta scena underground a Brainului si incet-incet trupurile incep sa se miste pe ritmurile Intelligent Dance Music ale BLN. Cea mai buna descriere a sound-ului am gasit-o pe metropotam.ro, unde autorul articolului compara sunetele electronice fabricate de Victor cu modul in care eroul din Iron Man, Tony Stark, isi faurea armura de otel.

La finalul setului de o ora publicul aplauda si cere un bis, pe care-l primeste incantat. Flo Wee se instaleaza apoi la panoul de comanda si primeste imediat feedback-ul pozitiv, petrecerea poate continua. Il intreb pe Victor la cald:

A: Cum ti s-a parut?
V.P. : Foarte tare. Lumea a dansat, s-a miscat. La Bucuresti nu prea se intampla asta. Vin, asculta, dar mai mult pasiv, asa.

A: Cum a fost colaborarea cu CZC, avand in vedere ca esti obisnuit sa-l ai la vizuale pe Vali Chincisan? Aveati ceva prestabilit dinainte sau a fost mai mult improvizatie?
V.P.: Si cu Vali Chincisan improvizam, dar el imi stie foarte bine piesele si a dezvoltat in Flash un sistem de template-uri, asa ca ii vine foarte usor sa se adapteze dupa mine. Andrei (n.r. CZC) s-a descurcat foarte bine, am vazut si din reactia publicului.

Am plecat din Brain cu hainele mirosind la fum, dar cu un aer proaspat in minte datorat atat viziunii si puterii conceptuale ale muzicii BLN, cat si dialogului cu om care transmite printr-un suras increzator ca ii place ceea ce face, dar si ca stie ca e bun la asta.