- 2985
Sonoro nr. 6
Deja ne-am obisnuit ca luna noiembrie sa aduca in Romania, in cadrul Festivalului de muzica de camera SONORO, personalitati ale lumii muzicale internationale. Violistul Razvan Popovici, directorul festivalului, este insotit la Iasi de prietenii sai Mara Dobrescu si Diana Ketler la pian, Corinne Chapelle, Andrez Bielow si Alexander Sitkovetsky la vioara si de Julian Arp la violoncel. Ei ne dau intalnire joi, 17 noiembrie, incepand cu ora 19:00, in Aula Bibliotecii Mihai Eminescu sa gustam din muzica secolului XIX in editia a XI-a a festivalului, intitulata "New Worlds".
Programul cuprinde Divertismento Brillante dupa teme din „La sonnambula” de Vicenyo Bellini pentru pian si coarde in la major de Mikhail Glinka, Cvintetul cu pian in mi bemol major op.47 de Robert Schumann si Cvintetul cu pian in do minor de Ernst Dohnanyi.
Un copil privilegiat si bine crescut, Mikhail Glinka a devenit un fervent nationalist rus si este considerat tatal muzicii rusesti prin influenta pe care a avut-o asupra compozitorilor care i-au urmat precum Ceaikovski, Rimski-Korsakov sau Stravinski. Glinka a petrecut trei ani in Italia ascultand muzica la moda, curtand tinere femei si intalnind personalitati ale Europei precum Mendelssohn sau Berlioz. A fost tipul de compozitor cosmopolit, iar anul 1830, cand a scris Divertismento Brillante dupa teme din „La sonnambula” de Vicenyo Bellini pentru pian si coarde in la major, l-a gasit la Milano. Prietenia cu Donizetti, Bellini si libretul lor Felice Romani l-a atras si mai mult in minunata lume a operei italiene. Ca fapt divers, in 1973 astronomul rus Lyudmila Chernyky a numit o planeta minora 2205 Glinka in onoarea compozitorului.
La doi ani dupa casatorie, Robert Schumann incepe o noua etapa in calitate de compozitor. Dupa ce s-a oprit din a compune pentru pian, s-a indreptat catre muzica de camera. A scris Cvintetul cu pian in mi bemol major in 1842, un an bogat din punctul de vedere al creativitatii compozitorului. Pianul alterneaza intre a asigura un acompaniament armonic si a da unitate cvartetului. Prima miscare, Allegro Brillante este o forma pura de sonata. Prima tema dezvoltata de pian este foarte energica in comparatie cu lirica celei de-a doua teme adusa de sonoritatile calde ale celloului si violei. In dezvoltare, tema principala este auzita in tonalitate minora, iar apoi corzile sustin note lungi peste agitata progresie armonica a pianului. Cea de-a doua miscare este un mars funerar amintind de Simfonia a treia de L.van Beethoven. Tehnic, scherzo este destul de dificil de interpretat, iar pianul se impune din nou. Ultima miscare, allegro ma non troppo este similara cu un rondo, folosind temele ca un refren. Cvintetul cu pian in mi bemol major este o muzica efervescenta care surprinde in fiecare moment prin bogatia armonica a stilului romantic.
„Nici eu nu puteam sa scriu mai bine” a afirmat J. Brahms cand a vazut Cvintetul cu pian in do minor al tanarului compozitor Ernst Dohnanyi. Atat de mult i-a placut maestrului ca a organizat un concert la Viena in care el insusi a interpretat partea pianului. A fost un succes!
Ernst Dohnanyi este considerat primul arhitect al culturii muzicale ungare a secolului XX. Iar Cvintetul cu pian in do minor (1985) este o dovada de maiestrie a imbinarii dintre forma, orchestratie, fluenta si un dezvoltat, dar natural simt armonic care ii da compozitorului posibilitatea de a face „excursii” cromatice fara a pierde vreodata centrul tonal.
Iata ca avem privilegiul ca intr-un noiembrie friguros sa ascultam o muzica care sa ne incalzeasca sufletele.
*Guest writer pentru acest articol este Izabela Cernatescu, muzicolog.
