Petrecerea oamenilor deschisi

Ora 8 cobora scarile in spirala si avea de gand sa nimereasca intrarea de la Baza. Nu stiu daca AltIasi s-a nascut la 8 seara, dar ea era fara doar si poate una din figurile fara de care nu puteam incepe aniversarea. Ceilalti erati voi, prietenii nostri, asa ca totul depindea de voi. Speram sa ajungeti la timp, asa cum ati promis. Ei, dar toate s-au potrivit pana la urma: usa se deschidea tot mai des, lumea isi rezervase cateva mese, semn ca stia bine pentru ce venea. Altii, imediat ce intrau in bar, se uitau nelamuriti spre mascota AltIasi, in spatele careia noi am asezat cartea AltIasi. In stanga Fructele Naive faceau pofta tuturor. Poate nu neaparat pentru ca auzisera de noi, dar chiar si oamenii acestia din urma au ramas; erau curiosi – premisa numai buna pentru sloganul nostru „deschis la minte” sa prinda cat mai bine si in cazul lor.

Forfota anunta un inceput bun, dar trebuia cat mai degraba prinsa si canalizata spre pretextul intalnirii: sarbatorirea celor 3 ani de cand ne cunoastem cu voi. Dragos a intuit momentul, iar microfonul a fost al lui. A povestit cine-i AltIasi, ce face el in timpul liber, ce spera. Era plin in Baza. Momentul discursului trebuia sa fie cat mai sprinten – in cele din urma era o seara de distractie – ca sa nu piarda pe nimeni. Oamenii erau atenti, iar asta se putea verifica prin reactiile lor imediate la ceea ce spunea Dragos. Deja aveam de ce sa ne simtim mai linistiti pentru ca ne dadeam seama ca se solidifica puntea dintre noi si voi.

Mai tineti minte oracolele din scoala generala? Erau pentru colegi si prieteni. Noua nu ne-a ajuns un caiet, asa ca am adus o carte pe care va chemam sa o scrieti voi, anunta Dragos. „Cum ar arata un AltIasi?” era punctul de pornire, iar la finish va astepta un pahar de Naive. Daca e sa o recenzam, am recunoastem in ea de la autori cu inclinatii practice, pana la voci ironice si pe alocuri si cateva nostalgice, dar toate spontane. Singurul meu argument: lucrul acesta se simtea. Oricum, ne-a placut sa schimbam locurile si sa va citim noi pe voi de aceasta data.

V-ati putut juca de-a scriitorii toata seara, asa ca ma voi intoarce la ordinea evenimentelor. Doua chitare si doi baieti - Marius Mitrofan si Radu Soroceanu – au fost suficienti pentru ca tinutele sa se destinda si mai bine; pe ici pe colo se tinea din picior un ritm, se legana subtil capul. Cam 8 piese si deja lumea traia petrecerea. Se aplauda, mesele se aglomerau de beri si sucuri, iar scrumierele se umpleau. Ne mutam acum in camera de la intrare: oamenii care nu nu aveau loc in preajma scenei faceau poze cu mascota AltIasi. O parte din ei au ratat momentul rezervat trupei de teatru Ludic. Printre ei, si eu. I-am ascultat, dar lipsa criteriului vizual m-a cam pierdut. Dar oamenii se miscau incontinuu, de aceea presupun ca accesul in zona apropiata scenei s-a facut cu randul. Asa ca sigur l-au ascultat si vazut si pe Ursulet, care ne-a adus in principal muzica romaneasca, dar care a fost parte si dintr-un mic complot, surprinzandu-ne pe toti, inclusiv pe noi, cei din AltIasi, cu duetul sau alaturi de colegul nostru, Dragos. A fost, e clar, unul din momentele serii - sper, suficient de puternic pentru a anula impresia sub care s-a intrat odata cu problemele tehnice care ne-au dejucat planul de a proiecta un montaj al celor de la Rofilco. La fel li s-a intamplat si „colajelor” cinematografice ale lui Iosif. Incordarea era indreptatita in ceea ce ne priveste, cu toate ca publicul a avut rabdare. Nu s-a fluierat, nu s-a exagerat in reactii – era un public altfel.

Mai departe... Pinholes – de la inceput si pana la sfarsit totul s-a auzit bine, a sunat viu, avea si de ce sa placa ce au cantat. Li s-a cerut si un bis. Ne-au facut si ei urari, dupa care s-a dat startul afterparty-ului.

Nu ne suparam daca nu spuneti ca a fost cea mai reusita petrecere la care ati mers vreodata. Cantarind bucuria de a ne prezenta si de a va saluta nu doar din scris, ci si din voce, de a face un schimb de zambete, de a asculta si dansa pe aceeasi muzica si chiar de a aparea in aceeasi poza, petrecerea de 3 ani de AltIasi a fost o reusita (dupa cum se poate vedea si din Expozitia de poze pe care am atarnat-o de peretele contului nostru de Facebook). Ramane una din cele mai dragi seri din cei 3 ani pe care i-am implinit. Va multumim ca ne-ati cantat „La multi ani!”! A fost o seara cu oameni preferati!