- 5422
Vine din camera alaturata. Merge usor si pare ca nu se uita la nimeni. Cind o vad, cei din public, buluciti in fata micii scene improvizate, se dau de-o parte, formind un mic culoar prin care ea trece. "Daca ati veni in fiecare zi cred ca tot atitia ati fi", spune Alexandrina cind vede ca barul e iar aproape plin. "Tare ma bucur sa va vad", continua. Apoi intreaba daca nu s-a jucat cineva cu monitorul, in care nu se-aude. Dar incepe sa cinte oricum.
"Hai Medeea, la treaba, la munca. Ma lasi pe mine sa cint una si apoi cintam impreuna", o indeamna pe pustoaica ce-o acompaniaza. Si-n curind le auzim pe cele doua, aproape la fel de copilaroase, indiferent de diferenta de virsta, cintind la unison "fata merge pe jos, fata merge dansind, cu paltonul pe dos". Apoi, Femeile dietice, cele care iubesc barbati diabetici si care se mindresc cu corpuri atletice, sint aduse in scena pe citeva clape cu sunet de acuarele. Alexandrina ne spune ca Medeea trebuie sa plece "pentru ca miine are scoala", dar ii multumeste "pentru flori, pentru cintece si pentru tot" si incepe sa ne cinte "Tu cu soarele".
Inca o data "Fata merge pe jos", dar singura de data aceasta, fara Medeea. Iar dupa fiecare melodie, Alexandrina multumeste frumos si zimbeste pentru aplauzele pe care le primeste din public. "Sigur se-aude bine?", ne mai intreaba din cind in cind. "Da, e bine atunci. Urmeaza un cintec despre noapte". O noapte in care aprinde lumina si deseneaza cai verzi pe pereti, iar pantofii o string in timp ce oameni danseaza-n frumoase miscari. "Cam atit a durat noaptea", glumeste fata si ne duce "Printre flori", amintindu-si cum a scos codrii din pamint, cum a baut livezi de poama si-a cazut de mii de ori.
"Medeea, iti dau microfonul?" "Un, deux, trois" si fetele iar cinta impreuna, vesele de parca mai degraba s-ar juca intr-un parc pentru copii. Tot copil pare si fata in rochie rosie care sta intr-un scaun in colt, leganindu-si picioarele in timp ce mai bea o gura de bere si trage din tigara, uitindu-se sec si mai fredonind citeva versuri. Cineva din public striga dupa "Cintec de leagan", dar "e la final, ca de-aia-i de leagan", raspunde Alexandrina. Asa ca fata ne spune ca "Nimic nu e ca tine" si, in timp ce avioanele negre zboara peste-a ei tara, fata in rosu se ridica si se-apropie de scena. Cei din spate, care-au ceva mai mult loc, se misca usor intr-o parte si-n alta pe ritmul clapelor.
"Mai am o surpriza pentru voi. Lucian este fanul care vine la toate concertele mele si acum o sa urce", si ride putin, gindindu-se la cit de mica e scena de fapt. "L-am primit intr-un cintec, care este el", iar cei doi, Alexandrina la clape si Lucian la chitara, cinta "De cind am plecat", cu accent al ambelor voci cind cinta la unison "nu fi, nu fi, nu fi, nu fi ca toti".
"Va dati seama ce inseamna asta pentru un fan ca mine", spune Lucian. "Si mai avem una, nu? Doamne, ador piesa asta". O piesa care vorbeste de stele ce s-au prins de ramura cerului si-un urs ce-a incins frica cu cintecul lui. Trebuia sa fii acolo ca s-auzi cit de sincer si curat suna vocea Alexandrinei in timp ce spunea ca "tu esti cea mai frumoasa parte din mine".
Dupa ce ne mai spune ca Doarme, intreaba daca nu cumva mai vrea sa cinte cineva? Glumeste si ride cu vocea-i, desi matura, in acelasi timp gingasa si inocenta. "Saruta-mi ochii, nu mai vreau sa ma trezesc", se joaca pe note si cuvinte. Iar dupa ce "Avionul de aur" ne duce-n constelatia super taur, cintareata ne-ntreaba "Si ce-ati mai facut in astea doua saptamini" ride "in care nu ne-am vazut?". Mai intreaba ce sa mai cintam si pina sa primeasca un raspuns deja se-aud primele clape-ale melodiei "Numai tu".
"Urmeaza un cintec care se numeste Te simt. Iar s-a intimplat ceva la boxe? Paranoia", si iar ride in timp ce deja incepe s-apese clapele urmatoarei piese. La sfirsitul careia o fata din public striga dupa "Omul de lut". "Ce-i cu el?", intreaba Alexandrina si imediat incepe sa-l cinte pe cel care-a fost trimis ca ea sa nu fie singura pe Pamint. "Acest om de lut a fost scris de Margareta Sterian, care-i si ea pictorita".
Cineva din public striga dupa bis, dar concertul mai are pina sa fie gata. "Inca n-am terminat, ce bis?", si-ndata pornim "Spre sud". "Acum sa va cint una in rusa? Dar pot s-o cint direct in romana", ride fata si incepe urmatoarea piesa in limba cu care-a crescut.
Alexandrina ne duce "Undeva" cu ochii inchisi in timp ce se joaca pe clape. Ii deschide in timp ce spune "vreau sa-ti dau toata muzica mea" si ridica umerii pe silabele pe care pune accent, apoi zimbeste iar cind lungeste cuvintul "undeva". "Iarasi nu stiu ce sa va cint. Aproape. Daca n-o stiti voi o stiu eu."
"Seara noastra se cam incheie aici, dar nu inainte de cintecul de leagan. Pentru Maria, pentru toate Mariile", si apare si Maria din public, o fata creata-ntr-o bluza alba cu buline negre, care cinta alaturi de Alexandrina, cele doua zimbind una la alta in timp ce fredoneaza "baby, viata e frumoasa".