Somnul de veci, filmul

Sinopsis: „Un dedectiv privat e insarcinat de un general muribund sa-l debaraseze de un individ care-i santajeaza fiica nimfomana. Tot investigand misterul, se trezeste obiect al rivalitatii sentimentale dintre doua surori, bogatele mostenitoare ale clientului sau.” (sursa: cinemagia)

Filmul este o ecranizare dupa romanul omonim (tradus in romana Somnul de veci, Editura Nemira, 2011) scris de celebrul autor de policieruri, Raymond Chandler. Cartea care a stat la baza filmului este tradusa in limba romana si a aparut in mai multe editii la diverse edituri. Scriitorul american nascut la Chicago in 1888, a debutat in 1933 si a devenit celebru o data cu acest film, fiind considerat dupa moartea sa drept unul dintre cei mai buni autori de romane politiste din secolul XX.

Produs de insusi Jack Warner, cofondatorul concernului Warner Bros alaturi de fratii sai Harry, Albert si Sam, acesta a fost artizanul aparitiei primului film sonor, The Jazz Singer si cel care i-a propus industriei pe Bette Davis, Errol Flynn si ulterior pe starul acestui film, Humphrey Bogart. Ani mai tirziu, dupa moartea sa, Warner a fuzionat cu Time Inc. si a aparut astfel cea mai mare companie media si entertainment din lume: Time Warner. Ar mai fi de mentionat ca este unul dintre cei 36 de fondatori ai Academiei Americane de Film (cea care decerneaza Premiile Oscar).

Regizorul acestui film, Howard Hawks, a fost nominalizat o singura data pentru statueta, in 1942 cu filmul Sergeant York, dar a primit in 1975, cu doi ani inainte de moartea sa, un Oscar onorific pentru intreaga cariera. De la Mircea Dumitrescu aflam (via) ca: „A practicat specii cinematografice foarte variate, de la fil­mul de gangsteri, Scarface, 1932, cu celebrul Boris Karloff, la filmul de aventuri, The Dawn Patrol, 1930, de la filmul despre violenta, Barbary Coast, 1935, la filmul de razboi, Sergeant York, 1941, de la comedia sofisticata, Bringing Up Baby, 1938, la comedia de moravuri, Gentlemen Prefer Blondes, 1953, de la filmul cu implicatii politiste, The Crowd Roars, 1932, la western.

Se remarca printr-un stil person­al: in centrul atentiei filmelor sale este omul, foarte bine individualizat, prin profesie, imbracaminte, comportament, exaltandu-i vointa, demnitatea, hotararea, spiritul de lupta. Personajele sale masculine sunt caractere puternice, iar cele feminine se remarca prin eleganta. In ceea ce priveste reali­tatea americana, o evoca fara menajamente, dar cu o intentie moralizatoare. In acest sens este de retinut colaborarea cu scriitorul William Faulkner, prietenul sau, un cunoscut si de temut radical. Colaborarea lor incepe in 1933, cu filmul Today We Live.”

The Big Sleep a fost lansat in cinematografele din SUA la date de 31 august 1946 si are o lungime de 114 minute. Proiectia va beneficia de subtitrare in limba romana.