La loi du marché (Legea pietei)

"Somer. 51 de ani. Caut de lucru

Thierry (jucat de actorul Vincent Lindon) este un om obisnuit. Are 51 de ani si o viata intreaga dedicata unei companii care brusc a decis ca nu mai are nevoie de el, pentru ca si-a relocat productia intr-o tara cu mana de lucru mai ieftina.

Pentru a-si gasi un loc de munca la varsta lui trebuie sa treaca prin niste incercari cel putin umilitoare: cursuri de recalificare inutile, interviuri prin Skype, celebrele, de-acum, "sesiuni de coaching" etc. Toate par menite sa-l "scape" de vechea sa identitate si sa-i ajusteze respectul fata de sine, in numele reeducarii, pentru a se potrivi noului sistem tehnoratic neoliberal.

La 51 de ani, dupa aproape doi ani de somaj, Thierry isi gaseste un nou loc de munca: supraveghetor la un hipermarket. Insa aici se trezeste pus in fata unei dileme morale. Poate accepta orice compromis impus de sefii sai, doar ca sa-si pastreze nou job obtinut cu greu?

Regia este semnata Stéphane Brizé (Not Here to Be Loved, Mademoiselle Chambon, A Few Hours of Spring), iar personajul principal este interpretat de actorul francez Vincent Lindon (La moustache, Anything for Her, Dragon Hunters, Welcome). La loi du marché reprezinta a treia colaborare a actorului cu regizorul Stéphane Brizé, dupa Mademoiselle Chambon si A Few Hours of Spring.

"Filmele mele au avut tot timpul de-a face cu viata privata, fara a evidentia comportamentul in mediul social", spune regizorul Stéphane Brizé. "De data asta am vrut sa subliniez brutalitatea mecanismelor si a schimbarilor care dicteaza in ziua de azi, asezand omul, cum e cazul acestui somer trecut de prima tinerete, fata in fata cu violenta societatii in care traim azi".

New York Film Festival descrie La loi du marché: "Noua noastra realitate economica vazuta dintr-o perspectiva puternica si profund tulburatoare".

La loi du marché, un film politic?

Intrebat daca filmul sau poate fi considerat unul politic, Stéphane Brizé a raspuns: "E politic in sensul organizarii polis-ului, cetatii. Am luat exemplul unui barbat care si-a dedicat timpul si energia unei companii la care a lucrat 25 de ani de zile. Companie care brusc decide ca nu mai are nevoie de serviciile sale. Deoarece actionarii s-au hotarat sa scoata produsul respectiv la un pret mai mic, cu forta de munca mai ieftina, in alta tara. Acest om nu a ramas fara slujba din cauza ca nu si-a facut treaba ca lumea. A ramas fara loc de munca deoarece, undeva, niste oameni au vrut sa faca bani mai multi. Thierry (personajul din film - n.red.) sufera consecintele faptului ca niste actionari au vrut sa-si mareasca conturile din banci. El este omul din spatele cifrelor pe care statisticile despre somaj ni le prezinta zilnic. Acestea ocupa doua randuri intr-un articol de ziar, insa in spate stau adevarate tragedii".
 
"In ziua de azi, munca a devenit o marfa destul de rara", este de parere regizorul. "Cam ca si apa. Iar companiile au ajuns sa dispuna de o putere foarte mare in acest sens. Una este ca un business sa faca bani. Si alta e ca firma sa-si abuzeze fizic si psihic angajatii pentru asta. Daca o companie este sanatoasa, relatiile dintre aceasta si angajati sunt armonioase. Daca firma se poarta dictatorial, atunci angajatul devine simpla carne de tun".

La loi du marché / Legea pietei a fost nominalizat la trei sectiuni: Cel mai bun film, respectiv Cea mai buna regie: Stéphane Brizé si Cel mai bun actor: Vincent Lindon. Durata: 1h 33 min.