10 ani de filme la Clubul Cinefililor

Sinopsis: Filmul de fata este un documentar de lungmetraj, care spune povestea a 5 dintre cei mai inraiti si excentrici cinefili din New York, care, de-a lungul anilor, si-au format un obicei din a vedea in jur de 2 pina la 5 filme pe zi, astfel ajungind sa „devoreze” de la 600 pina la 2000 de filme pe an.

Angela Christlieb este o realizatoare germana de film. Aceasta a studiat Arta Video si Film Experimental in cadrul „Academiei de Arte Fine” din Berlin. In 1997 s-a mutat in New York, unde si-a inceput activitatea ca regizor de film independent si a realizat citeva scurtmetraje. In 1999 a primit bursa DAAD (sau GAEG - German Academic Exchange Grant), pentru a studia la scoala de film „New School”, din orasul New York, in cadrul careia a scris si produs documentarul sau de debut, „Cinemania”. In 2001 s-a mutat inapoi in Berlin si a lucrat ca editor freelancer si operator pentru citeva filme independente si proiecte de arta. In 2006 a colaborat cu „Galeria Tristesse Deluxe”, din Berlin, si cu „Rufus Corporation”, din New York. Dintre filmele/documentarele sale, merita mentionate Urville (2009) si Naked Opera (2013), acesta din urma fiind prezent la TIFF, in 2013, in cadrul sectiunii „Ce se intimpla, documentarule?”.

Pentru ca filmul este o colaborare germano-americana, cel de-al doilea regizor al filmului este Stephen Kijak, de orgine americana. A studiat la „Boston University's College of Communication”. Citeva dintre filmele regizate de el sunt: Never met Picasso (1996), Scott Walker - 30 Century Man (2006), Stones in Exile (2010), un documentar despre albumul cu acelasi nume al formatiei Rolling Stones si The Backstreet Boys (2013).

Cu totii avem o pasiune pentru a viziona filme, mai ales cind acestea ne destind. Multora dintre noi ne place sa citim recenzii despre filme, sa fim la curent cu ultimele trailere, ultimele aparitii din cinema-uri, iar filmele reprezinta un bun subiect pe care am putea dezbate la nesfirsit. Totusi, exista si oameni a caror pasiune se poate usor transforma intr-o adevarata obsesie, ridicata la rang de necesitate fiziologica. Cei 5 new-yorkezi, protagonistii filmului - 4 barbati si o femeie , ajung sa consume filme in adevaratul sens al cuvintului, intreaga lor viata aratind ca un program de cinema. Isi petrec zilele si noptile in cinema-uri, isi fac programul in functie de filmele care ruleaza la cinema, isi calculeaza timpul pina la cele mai mici detalii (cum ar fi timpul petrecut in metrou de la un cinema la altul sau renuntatul la consumul de fructe si legume, pentru a-si rari pe cit posibil vizitele la toaleta), le este imposibil sa-si mentina un job stabil, datorita filmelor, care le ocupa tot timpul, si chiar ajung sa refuze invitatii la nunti, botezuri, inmormintari samd, pentru a nu-si da cumva peste cap programul bine pus la punct.

Astfel, cele 5 personaje ajung sa se detaseze de lumea reala, sa aiba o viata complet anti-sociala si sa-si concentreze intreaga atentie asupra filmelor, caci, dupa cum relateaza acestia, „nu exista nimic mai incitant decit experienta de a viziona un film”.

Viata reala nu-i satisface indeajuns, deoarece, in final, filmul ajunge la un deznodamint, poate chiar un happy end, dar ei, spectatorii din sala de cinema, vor fi nevoiti sa se ridice si sa se duca inapoi acasa, inapoi la rutina zilnica, dar, cei 5 cinefili vor sa fenteze lumea reala, ajungind sa-si petreaca zilele si noptile in cinema-uri sau arthouse-uri, indiferent de cost, consumul de filme ajungind sa fie o componenta vitala din viata lor.

Cinemania a fost prezentat la festivalurile de la Seattle, Bruxelles, Munchen, Locarno, Edinburgh, Palm Springs, Rotterdam si TIFF (in 2003) samd, iar in anul 2002, la Festivalul International de la Hampton, a obtinut premiul pentru „Cel mai bun film documentar”.