Papergirl: va urma

Si intr-adevar, lucrari frumoase s-au adunat saptamana trecuta in cadrul expozitiei de la Baia Turceasca, unde au putut fi vazute productii diferite, de la tricouri inscriptionate si sacose hand made pictate pana la fotografii, desene, acuarele, colaje. Fiecare articol iesit din mainile participantilor la Papergirl Iasi 2011 a dat o nota proaspata si personala expozitiei, transformand-o din simplu spatiu eclectic de expuneri intr-un experiment vizual coerent si generos prin multitudinea de idei, culori, mijloace de expresie si teme abordate.

In ciuda rezultatului estetic incurajator (sic), Papergirl nu si-a propus un proiect estetic sau artistic. Papergirl este in primul rand un proiect comunitar care incearca in fiecare an, timp de cateva saptamani, sa scoata maini indemanatice din casa si sa le adune intr-un spatiu de joaca comun (cafeneaua Acaju a avut poarta deschisa si la aceasta editie), unde oamenii picteaza, deseneaza, vorbesc si rad - intr-un cuvant, sunt IMPREUNA. Si sunt impreuna nu oricum, ci facand ceva « laolalta », participand, fiecare dupa priceperea si inspiratia personala, la o activitate care desi este o expresie individuala, presupune impartirea unui spatiu, dar si a unei motivatii comune. Celor care au primit duminica pe strada «ziarele » Papergirl, le spunem, in cazul in care n-au inteles "la ce bun sa rulezi o poza, un desen, un tricou si inca ceva si sa le imparti pe strada", ca biciclistii cu pricina au distribuit de fapt bucuria de a face ceva impreuna, o bucurie pe care o speram contagioasa.

Sa nu credeti insa ca a fost numai o joaca si o distractie, pentru ca ar insemna sa ignorati munca din spatele acestui proiect. Si joaca trebuie organizata, si joaca presupune sa ai spatiu, instrumente, resurse. Eventualii curiosi care ar fi putut sa treaca pe langa Baia Turceasca sambata si duminica ar fi vazut o curte plina de piese de biciclete si de voluntari papergirl care asamblau, modificau, ajustau si sudau cele cateva biciclete reciclate, necesare pentru distributia de duminica. In cadrul acestui atelier de « biciclete- mutant », s-au donat piese, s-a donat timp, s-a donat efort, s-a donat voie buna. Tot duminica, dupa ce o saptamana intreaga lucrarile care au fost expuse in doua din incaperile Baii au asistat la proiectii (vizuale si/sau de film), a venit si momentul in care sa fie desprinse de sfori si carlige si sa fie impartite in pachete- surpriza. Si la asta s-a muncit cu placere, din cand in cand auzindu-se in sala cate o exclamatie spontana, pe un ton pe jumatate invidios: Ce norocoasa e persoana care o s-o primeasca pe asta !

Papergirl 2011 a luat sfarsit, odata cu vara, dar Bogdan Onofrei, care a fost si anul acesta "tartorul" acestui proiect promite ca la anul o va lua de la capat. «Ne pare rau ca nu am putut face chiar tot ce ne propusesem, dar rolele au fost in numar de aproape jumatate fata de anul trecut, iar editia de anul acesta a adus oameni noi, dornici sa se implice, ceea ce e foarte important. Suntem multumiti de ce a iesit, de workshop-urile din Acaju, de seria de portrete « in ochi de peste » (N.a. : un mod ingenios de a face « un panou de onoare » cu portretele hazlii ale participantilor - inca mai e pe peretele Acaju !), de serile tematice de pe parcursul expozitiei si de atelierul de biciclete-mutant».

Deci va asteptam sa distribuim bucuria de a fi impreuna si in 2012, 2013, 2014, 2015... !

*Guestwriter pentru acest articol este Laura Ariton, sociolog.