- 2792
Pana pe 15 ianuarie, zilnic, intre orele 9.00 si 17.00, Centrul de Studii Europene Iasi – U.A.I.C. si Biblioteca Austria, in parteneriat cu Uniunea Artistilor Plastici din Romania – Filiala Iasi, va asteapta sa vizitati expozitia „Nostalgia Aburului”, semnata de artistul iesean Valentin Sava.
Expozitia cuprinde o selectie de 25 de imagini artistice prelucrate digital, exprimand interpretari unice ale evolutiei locomotivelor cu aburi, si este coordonata de Carmen Sirbu si Sorin Mazilu.
Alaturi de cateva imagini ale unor locomotive cu aburi create la inceputul evolutiei drumului de fier in Anglia anilor 1815-1830, apar si minunatele locomotive Calugareni, Resita, Malaxa sau Skoda, masinarii englezesti, austriece, nemtesti sau autohtone, care au circulat pe caile ferate romane mai bine de o suta de ani. Batranul „Pacific” ocupa un loc central in expozitie, fiind o locomotiva nemteasca, care atingea 126 km pe ora, faurita in dupa un proiect original al inginerilor Theodor Dragu, G.C. Cosmovici si Theodor Bals, in anii 1913-1914 si mai tarziu, in anii 1922-1923.
Cum nimic nu dureaza o vesnicie si tehnologia a fost si este in continua evolutie, locomotivele cu aburi au cunoscut declinul lent, dar sigur, catre „cimitirele” populate de ”fantomele” masinariilor veterane ale celor doua razboaie mondiale, al foametei din anii 1946-47, fosile reci si tacute asteptandu-si cuminte ultimul drum catre topire. Drumul de la primele deraieri la suflul sinistru al mortii este evocat in imaginile prelucrate digital in care culoarea dominata de tonurile cenusii, sau ocru, violet-ruginii, contribuie alaturi de transfigurarea desenului, al contururilor familiare, usor de identificat, la sustinerea acestui „remember” nostalgic, pe care generatiile mai tinere il vor aprecia, poate, ca un bun de patrimoniu.
Valentin Sava isi aminteste ca „in primavara anului 1983, asistam impreuna cu un coleg de studentie la plecarea pe drumul fara intoarcere, al casarii, a ultimelor trei locomotive cu aburi „Pacific”... „reginele” cailor ferate romane oftau surd din cei patru cilindri inclinati, in care aerul ce intra si iesea din ei suiera sinistru, in locul respiratiei ritmate al aburilor de altadata.
„Am inteles, inca de atunci, ca pufaitul familiar al cilindrilor si al cosului de fum, zbaterea fortoasa a bielelor motoaresi patinarea uriaselor roti, supuse fortei formidabile a aburilor degajati la fiecare demaraj, imi vor lipsi aproape visceral.”