La fereastra pictorilor: Panoramic

Maria Gheorghita-Vornicu si Andrei Morteci aduc in fata publicului lucrari ce fac parte din a doua etapa a unui proiect comun mai amplu, initiat in noiembrie 2012 cu prima serie numita Album de familie. Planul de lucru a celor doi cuprinde un demers artistic treptat in analiza realitatii inconjuratoare, pornind de la studiul spatiului intim in prima parte si trecand la mediul exterior vazut din acelasi spatiu intim, de la fereastra casei in care cei doi locuiesc. 

O opera de arta reflecta lumea exterioara filtrata prin ochii artistului, si implicit transmite un mesaj comtemplatorului impregnat cu gandirea celui ce creeaza. Dar ce se intampla atunci cand autorii unei opere sunt doi la numar si au viziuni relativ diferite? Este afectata in acest caz omogenitatea operei de arta sau proprietatea de ansamblu? In cazul proiectului Panoramic, se disting vizibil doua maniere de lucru diferite in procesul materializarii formelor, doua contributii, ambele destul de graitoare: una puternica la nivelul superior ce surprinde cardul de ciori, cu un impact covarsitor, atenuata insa de sensibilitate si incarcatura emotionala cu care se imbina perfect. Modul in care artistii percep spatiul exterior este mai mult decat similar, ei impartasesc aceleasi convingeri legate de panorama ce se desfasoara in campul lor vizual, ceea ce nu poate fi decat un plus de binefacere in realizarea omogenitatii operei.

Doua din cele trei lucrari etalate sunt similare ca subiect si mod de prezentare, concepute ca ʺo expunere narativa a unei panorame, punctat de detalii animate, prin prezenta unor elemente pasagere care ilustreaza ritmul zonei pe orizontala, la nivelul acoperisului. Desenele urmeaza o logica simpla care incearca sa introduca in compozitie si sa cuprinda elementul temporal.ʺ Registrul superior incadreaza un card de ciori in zbor, unele apar supradimensionate in prim-plan, altele sunt sugerate doar de cateva forme spontane in negru, insa fiecare detaliu se incadreaza logic in miscarea ansamblului. In registrul inferior apare un pieisaj urban animat cu cateva cladiri sugerate prin contururi trasate in alb si negru, un joc de linii drepte energice ce introduc extinderea liniara in spatiul plastic.

Coloritul este restrans, vizibil este contrastul nonculorilor (alb, negru si multe tente de gri reiesite din combinatia celor doua) pe langa care apar si cateva tonuri de brun si verde, insa mai interesat este raportul dezechilibrat dintre zonele in care nu exista culoare si zone in care se apeleaza la o juxtapunere de nuante. Cuvantul poate cel mai potrivit pentru a descrie aceste doua creatii este dinamismul, mentinut mai cu seama la nivelul miscarii stolului de pasari ce genereaza un efect dinamic potentat. Cioara in situatia aceasta devine subiect multiplu si implicit un element repetitiv (nevoit sa apara in pozitii variate ce difera prin amplasare, marime, forma si miscarea produsa), ce confera anumite efecte stroboscopice la nivelul miscarii.

Lucrarile cuplului sunt caracterizate de o spontaneitate energica usor controlata de intentia de a imita/reda anumite forme din realitatea exterioara. Sunt structuri omogene cu un aspect dinamic si dezordonat, cu o tenta de ambiguitate ce ofera publicului mai multe cai de interpretare, fie ea sociala sau nu. Se creeaza iluzia timpului oprit in loc, care desi nu confera imortalitate, reuseste sa inghete o anume secventa din realitate asa cum artistii o vad. Impactul privitorului cu operele este puternic, mai ales pentru unii dintre noi care vedem zilnic de la ferestre aceleasi secvente derulate in permanenta, insa mereu este loc de mai multa ingeniozitate in dispunerea lucrarilor in spatiul galeriei ( poate incadrarea unei structuri circulare in care privitorul sa patrunda pe rand, ca intr-un spatiu propriu coplesit de aceasta panorama ).