INTERLOCK - interventie expozitionala

Argument: “[...] in doar cativa ani muncitorii au transformat cuburile identice, corbusiene, in spatii unice, private, capabile sa le aminteasca de lucrurile de care viata in uzina ii lipsise.” (Alain de Botton, in “Arhitectura fericirii”)

Proiectul INTERLOCK propune explorarea introspectiva si perceperea investigativa a spatiului domestic, standardizat prin aplicarea unei anumite viziuni a arhitecturii contemporane. Termenul metaforic de „interlock” indica deopotriva design-ul unei constructii si comportamentul asociat, respectiv un set de relatii semantice intre conduitele interlocutorilor unui bloc, blocajul identitar al locatarului care interactioneaza cu blocul in care locuieste si modurile de percepere si participare ale publicului expus interventiei expozitionale.

Industrializarea rapida, ale carei consecinte au fost accentuate de globalizarea imperativa, a fortat crearea de spatii noi de locuire in mediul urban, spatii care delocalizeaza identitatile si semantica lor, aducand prejudicii la nivelul intimitatii locuitorilor, si care nu sunt conforme cu viziunile estetice personale. Spatiile individuale de locuit nu ocupa doar un loc fizic dominat de o tiranie vizibila a masuratorilor si delimitarilor, ci ele re-compun, sub raport mental, identitatea si memoria colectiva a unei comunitati.

Sinele se socializeaza intr-un traseu prestabilit si actioneaza ca observator; se autoexclude, dar in acelasi timp se vede pe el insusi, se compara si isi cauta identitatea. Experienta traseelor prestabilite, ca deprinderi comportamentale tipice in spatiile de locuit in comun, defineste un spatiu al alienarii.

In raport cu experienta sinelui, blocul de locuit devine obiectul de studiu al expozitiei si ofera imaginea unui laborator in care se (re)produc comportamente umane. INTERLOCK transpune identitatea locatarului, a vecinului, a chiriasului sau a proprietarului intr-o privire si dinamica participativa a publicului. Observatorul acestui laborator este adus de la starea unica, individuala si individualista, la un numitor comun, al participarii, prin acord cu actul social al trairii impreuna si al supravegherii acestui trai. In aceasta ecuatie, locuinta se transforma intr-un recipient al unor forme idealizate de stil de viata.

Idealul utopic al vietii si arhitecturii moderniste presupunea o organizare vizuala rationala a spatiului in vederea unei trairi estetice si morale in comun. Aplicarea principiilor gandirii moderniste a partajarii spatiului locuirii impreuna a implicat in timp o degradare a calitatii perceperii relatiilor cu ceilalti si a proprietatilor intelegerii peisajului urban. Desi structurarea geometrica si functionala a spatiului interior si exterior presupunea un raport echilibrat intre viata intima si cea publica, punerea in practica a organizarii locuintelor si a planificarii urbane segmentate a creat certitudinea unui clivaj intre aspiratie si realizare.

INTERLOCK intervine la nivelul constiintei vizitatorului asemenea unui dispozitiv estetic care vizeaza producerea unei reflectii atat asupra perceperii dinamicii trairii personale cat si asupra raportului avansat dintre bazele unei structuri arhitecturale ideale si campul real de implementare a locuirii in spatiul construit si cel urban.”

Ionut Toma (n. 1987) este masterand al Facultatii de Arte Vizuale si Design, Departamentul de Arta Murala, in cadrul Universitatii de Arte "George Enescu" din Iasi. A beneficiat de o bursa Erasmus pentru specializarea Interior Design la ESAD (Escola Superior de Arte e Design) in Portugalia. Este interesat de design expozitional si arhitectura sustenabila.

*Guest writer pentru acest articol este Catalin Gheorghe, lector universitar, curator si critic de arta.