Graduation Highlights 2020 – selecție din lucrările absolvenților UNAGE

Borderline Art Space/ Belvedere nr. 18: Nina Cucuietu, Emi Grigoraș, Ioana Irimia, Vilen Maftei, Florin Niga, Flavia Pintea, Mădălina Rusu.

Art+ Design, Clădirea Habitat Proiect, corp A/ Carol I nr. 4: Daniel Doboș, Ioana Irimia, Florin Niga.

*Vizitarea expozițiilor se va face respectând condițiile de distanțare fizică: purtarea măștii este obligatorie, iar accesul se face în grupuri de maxim 4 persoane.

În seria de lucrări How Dare You?, Nina Cucuietu (a cărei licență a fost coordonată de lect. univ. dr. Tudor Pătrașcu) explorează impactul factorului antropic asupra echilibrului ecologic și consecințele acestui fenomen asupra generațiilor ce urmează. Proiectul cuprinde 8 colaje digitale, și investighează subiecte precum defrișarea pădurilor, emisiile de gaze toxice eliberate în urma urbanizarării și industrializării accelerate, punerea în pericol a biosferei terestre, acvatice și aeriene, precum și atitudinea socială față de aceste fenomene. Actualitatea și importanța acestei problematici este subliniată de constantele vizuale de reprezentare, precum fundalurile ambigue, elementele anatomice ale corpului uman și asocierea fotografiilor alb-negru și imaginile color.

Daniel Doboș (a cărui disertație a fost coordonată de lect. univ.dr. Ramona Biciușcă) realizează un exercițiu de cercetare dedicat locurilor și personajelor fantastice, imaginare. Cele două lucrări organo-morfice din ciclul Enuma Elish sunt inspirate de comportamentul intrinsic al materiilor ceramice. Fiecare personaj se înscrie într-o formă narativă de factură organică și urmărește structura unei identități antropomorf-zoomorfe. Glazurile mate, rugoase, fac trecerea subtilă de la planul palpabil la cel suprasensibil, imaginar.  

Lucrările de pictură realizate de Emi Grigoraș (a cărei disertație a fost coordonată de conf. univ. dr. Cristian Ungureanu) transpun simbolic registrele distopice ale unor fobii, kenofobia – teama de spații goale, nemărginite, fără reper -- și demofobia – angoasa de aglomerări umane în spațiile publice. Cele două peisaje, aparent imaginare, intră într-un dialog al spațiilor psiho-somatice care tulbură privitorul empatic, atât de confruntat, într-o comparație aproximativă, cu realitatea deșertificată a intimității și urbanității zilelor noastre.

În concepția sa inițială, instalația picturală propusă de Ioana Irimia (a cărei disertație a fost coordonată de conf. univ. dr. Cristian Ungureanu) cuprinde treizeci și nouă de lucrări realizate în acril pe pânză, în format circular (din care 9 piese sunt expuse la Borderline Art Space și 30 de piese sunt expuse în Clădirea Habitat Proiect ), ilustrând treptele scării evoluției spirituale și etapele de dezvoltare a ființei umane înainte de a se naște. Circularitatea pânzelor face referință la ciclicitatea contradictorie, deopotrivă finită și infinită, unitară și multiplă, a evoluției biologice și spirituale a ființei umane. Ioana Irimia face referință la scrierile Sfântului Ioan Scărarul care prezintă parcursul spiritual a treizeci de trepte ce simbolizează virtuți și vicii, cu funcții și rezultate ascendente și descendente în evoluția omului.

În seria de lucrări ECO 2.0, Vilen Maftei (a cărui disertație a fost coordonată de lect. univ. dr. Ioan Pricop) se angajează într-o reconceptualizare iconografică a dezastrului ecologic global. Dacă în lucrarea Apa și animalele poluarea apelor și exterminarea animalelor pe scară largă sunt transformate în mesaje vizuale prin juxtapunerea animalelor acvatice peste fragmente de peisaj muntos, invocând astfel o inadecvare a supraviețuirii prin răsturnarea habitatelor, în lucrarea Gunoiul imagini preluate de pe Marea insulă de gunoaie din Oceanul Pacific, descoperită în 1997 și considerată „un continent sinistru al secolului 21” interferează cu fragmente de imagini documentate din țări care se confruntă cu efectele reziduale ale consumismului.

Florin Niga (a cărui disertație a fost coordonată de conf. univ. dr. Dan Acostioaei) propune două serii de lucrări, una cu tematică religioasă, respectiv laică, astfel făcându-se referire la două concepte care au stat la baza realizării lucrării, primul fiind dorința de a aduce în prezent arta stilului bizantin, iar cel de-al doilea de a crea o imagine critică cu privire la societatea contemporană. Astfel, tehnica este una specifică graficii (pix colorat pe hârtie), atât pentru a încerca noi modalități de lucru în maniera bizantină, cât și pentru a pune în valoare autenticitatea și a aduce o inovație în ceea ce privește arta stilului bizantin.

Proiectul instalației eco-sculpturale Regenerated Human (realizat în tehnică mixtă, acuarelă, creion și liner pe foaie de hârtie) stă la baza unei cercetări artistice realizate de Flavia Pintea (a cărei disertație a fost coordonată de conf. univ. dr. Cătălin Gheorghe), prezentând prototipul unui ansamblu sculptural hidraulic, cu calități auto-sustenabile, care generează oxigen și ajută la fixarea azotului din compoziția aerului. În ordine simbolică, proiectul propune o inversare a relației dintre om și natură prin simularea hrănirii mediului natural de către om și depășirea unilateralității consumului elementelor naturale în interes strict uman. În ordine materială, proiectul se bazează pe o tehnologie de prelucrare biologică a chitinei (o polizaharidă ce conferă rezistență exoscheletelor insectelor și crustaceelor) a cărei capacitate de transparentizare permite luminii solare să interfereze cu cultura de cianobacterii din bazinul pe care este instalată sculptura ce va emite oxigen prin nanofibrele inserate în interiorul său.

În seria de lucrări, Mădălina Rusu (a cărei licență a fost coordonată de dl. Lect. Univ. Dr. Tudor Pătrașcu), prezintă imaginea tristă a unui grup de oameni defavorizați din punct de vedere financiar, situație rezultată din pricina inegalităților exuberante existente între clasele sociale. Fiind o problemă stringentă cu care se confruntă majoritatea statelor europene, optează pentru realizarea lucrărilor într-o manieră hiperrealistă în ideea de a nu cosmetiza în vreun fel această problemă. Prin elaborarea acestui proiect, Rusu Mădălina, dorește să evidențieze stadiul de sărăciei al claselor sociale profund marcate de precaritate, cu ajutorul unor capturi vizuale ale acțiunilor la care sunt nevoite să recurgă.

Expoziție realizată în cadrul programului curatorial: „Narațiuni alternative”.

Organizator: Asociația Culturală AltIași, în parteneriat cu Facultatea de Arte Vizuale și Design, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași, Art + Design și Habitat Proiect SA.

Proiect sprijinit financiar de Administrația Fondului Cultural Național.

Sponsori: Gramma Winery, Cuptorul Moldovencei.

Parteneri media: WINK, RFI, Radio România Cultural, Modernism.ro.