- 3619
Capital per capita la Clubul Creatorilor
Saptamana trecuta ( 18-21 aprilie ) am asistat la un eveniment complex organizat de oameni cu initiativa, este vorba despre proiectul 96 Ore NonStop desfasurat in incinta unei zone devenita nefrecventabila de unii - demisolul Galeriilor Stefan cel Mare. In spatiul ocupat de Clubul Creatorilor, au avut loc pe parcursul celor 96 de ore diverse activitati care au pus la lucru atat imaginatia celor peste 40 de artisti participanti, dar mai cu seama au testat publicul si au descoperit o posibilitate nelimitata de comunicare interumana la granita dintre spatiul public si mediul de desfasurare artistica. Proiectul de revitalizare urbana se afla in faza experimentala, desi cred ca efectele sale pozitive asupra publicului iesean atestata faptul ca activitatea merita a fi continuata cu incredere. In cadrul evenimentului a avut loc o expozitie de fotografie si video ‒CAPITAL PER CAPITA‒ bazata pe un concept puternic si graitor intr-o societate postcapitalista, care a ramas instalata in spatiu si poate fi inca vizionata.
Cele 96 de ore au fost ca un val de energie pozitiva care si-a atins scopul de a crea prin intermediul actului artistic o legatura dintre creator si public, motiv pentru care spectatorul a fost invitat nu doar sa priveasca, ci mai mult de atat, sa interactioneze si sa participe la actul creatiei. In cele patru zile au avut loc diverse activitati, incepand cu interventia in spatiul public, unde, oameni din domenii variate au participat la reamenajarea spiralei din interiorul geleriilor, au dat un surplus de viata unui loc insipid si l-au abundat cu momente artistice creative desfasurate pe intreg parcursul evenimentului: teatru, film, auditie, concert, vernisaj, performance, lectura, expozitie de pictura, sculptura, fotografie, instalatie, ateliere de arhitectura sau design, iar la final o licitatie de tip manifest fata de consumerismul din arta plastica unde s-au putut achizitiona lucrari ale artistilor plastici participanti (Claudiu Ciobanu, Adrian Crasmaru, Ana-Maria Negara, Titus Ivan etc ).
In tot acest timp s-a atins un subiect sensibil legat de consumism si de formele sale de manifestare in toate domeniile, inclusiv in arta. Proiectul expozitional de fotografie CAPITAL PER CAPITA, curatoriat de Luminita Apostu si in care au participat Mihai Apostu, Silvia Amancei, Andreea Danila, Bogdan Armanu, Alexandra Budeanu, Ionut Toma, Daniela Palimariu si Dan Basu, se raporteaza de asemenea la consumism sau mai curand la situatia generala a societatii problematice in care ne desfasuram activitatile, pornind de la arii de gandire conceptualiste expuse ca fiind o critica adusa nu doar societatii, ci mai ales omului din societate si actiunilor pe care acesta le intreprinde. Este un tip de gandire specifica generatiilor postcomuniste din Romania, cu similitudini in intrega parte de est a Europei, la care artistii tineri nu doar ca sunt receptivi, ci mai mult, absoarb si incorporeaza acest element cat mai mult in arta lor printr-un proces de exteriorizare si exprimare. Traind intr-un mediu care te constrange in permanenta, cu o infrastructura artistica minimala si fragila, creativitatea tinde sa se limiteze la acest mod de integrare a stilului de viata in arta. De multe ori se dovedeste incapabilitatea sau poate neputinta de a trece peste aceste constrangeri sociale, prezente chiar si in mediul artistic, anihiland astfel o posibila evolutie spre noi tipuri de abordari, fie ele tematice sau formale.
Lucrarile selectate sunt manifeste artistice care aduc in fata publicului realitati subiective prin situatii particulare, cele mai multe dintre ele prezinta un caracter ambiguu dependent de textul explicativ pentru a fi intelese asa cum au fost gandite de catre artist. Conceptul din spatele fiecarei fotografii in parte e unul bine gandit ca fiind demers al actului artistic, desi produsul final are o natura mai mult intuitiva si se foloseste de elemente ezoterice pentru a starni tensiuni multiple ca forma de protest la adresa culturii de masa. In statementul care insoteste expozitia, ca un prim nivel de explicitare a intentiei artistice, se ating puncte cheie legate de mediul creatorului care pare ca "traieste intr-o identitate paradoxala" si participa involuntar ca "producator vizual" la "spectacolul consumului".
Trei dintre artisti au venit cu lucrari reprezentative din punctul meu de vedere pentru subiectul propus de catre curator ca fiind definitoriu pentru expozitie. Mi-au atras atentia cele care critica modul in care omul isi organizeaza spatiul intim, incarcandu-l cu aura consumismului printr-o aglomerare de obiecte inutile. Eliza Ursachi, preocupata de aceeasi problema a consumismului, face trimitere la fetisizarea obiectelor si a spatiului intim printr-o situatie filtrata de propria sa imaginatie, care noua ni s-ar putea parea mult prea subiectiva, la fel cum este si cazul Andreei Danila sau al lui Mihai Apostu, care ating acelasi subiect sub o alta forma. Artistii se folosesc de un discurs usor ironic si critica comportamentul uman ca fiind parte componenta a consumismului, atat in spatiul public cat mai ales in mediul intim, unde, dependenti fiind de obiecte, se aglomereaza si cad intr-un abis al acumularii excesive.
Expozitia este in sine un punct de vedere, o viziune comuna impartasita de un grup de artisti capabili sa interpreteze in mod individual societatea in care traiesc. Desi efortul depus pare minimal, acestia au reusit sa vina cu idei inovatoare, demne de luat in seama in context pur conceptualist.
