Toate bufnitele se lanseaza la Fix

Ce as putea sa va spun acum despre carte (avand in vedere ca nu am avut ocazia sa citesc decat cateva fragmente) este ca prin ea avem ocazia sa facem cunostinta cu doi protagonisti, si anume cu Luci si Emil (copilul si adultul), prieteni in ciuda diferentei mari de varsta. Avem de-a face cu doua povesti: una vesela (copilaria lui Lucian intr-un oras de munte si frumoasa legatura dintre el si Emil) si una trista (viata omului trecut deja de tinerete, marcata de evenimente precum cel de-al doilea razboi mondial si instaurarea regimului comunist), ambele prezentate la persoana I.

Interesant e ce spune autorul despre cartea sa: „Daca oamenii, toti oamenii, s-ar satura intr-o buna zi de povesti, cred ca sufletele s-ar usca, s-ar topi si lumea ar arata ca un pustiu. O asemenea nenorocire n-o sa se intample insa prea curand, nici saptamana viitoare, nici la toamna, nici peste o mie de ani. Inaintea ei, cu siguranta, o sa se petreaca alte milioane si milioane de fapte, suvoiul vietii o sa curga mai departe, cu furtuni si indragostiri, cu boli si risete de copii, cu razboaie si prietenii, cu crize financiare si meri infloriti, cu alb, cu negru si cu infinite nuante de gri. Iar faptele, intotdeauna, vor fi urmate de povesti, de-o mare de povesti, fiindca fiecare fapta se vede cu ochi diferiti, in fel si chip. Sint povestile noastre, ale tuturor, fara de care am muri de sete, ne-am prapadi. La sfarsitul sfarsitului, zic eu, o sa existe un singur mare regret, ca nu-l vom mai putea povesti.”

Filip Florian (n. 1968) nu e un nume necunoscut publicului cititor. Degete mici, primul sau roman, a aparut in 2005 si a primit Premiul pentru debut al Romaniei literare, Premiul de excelenta pentru debut in literatura al Uniunii Nationale a Patronatului Roman si Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cel mai bun debut in proza. Un an mai tarziu publica impreuna cu Matei Florian (fratele sau) romanul Baiuteii. Astazi, ambele titluri au ajuns la a patra editie. Cat despre Zilele regelui (2008), nici acest roman nu a ramas neapreciat, primind Premiul „Manuscriptum” acordat de Muzeul National al Literaturii Romane si fiind desemnat cartea anului 2008 la Colocviul romanului romanesc contemporan. La noi, cartile au aparut la editura Polirom; acestea au depasit granita tarii, fiind traduse in zece limbi (la edituri din SUA, Germania, Marea Britanie etc).