O lume de imprumut: Iv cel naiv si ale sale

Iv e naiv nu pentru ca nu ar intelege raul, nu pentru ca ar exista un paravan intre el si grosolania lumii, ci pur si simplu pentru ca lumea lui nu e rodata pe nicio fata, pentru ca se alege cu mirari de pe urma maruntisurilor, pentru ca e atent si pentru ca nu cunoaste jena de a reactiona nepotrivit.

Mi-e drag Iv pentru ca are incredere in noi, pentru ca se ofera fara rezerve, pentru ca e simplu si-i este bine asa. De asemenea, pentru ca economia lirica nu-i este cunoscuta – am inteles asta pana si din titlurile lui generoase (o obse dragu, animalul meu preferat sunt eu, eu, editie speciala, aseara, la loto, a fost extras sotul meu etc), care aduc intotdeauna un supliment mesajului, foarte rar repetandu-l.

In ceea ce priveste prozodia, trebuie sa amintesc constanta rimelor de obicei imperecheate, aproape la indemana, dar care nu lezeaza cu nimic manifestarea mesajului. Apare si ritmul, nefiind totusi nici el atat de constiincios, incat sa-l inghesuie pe Iv in forme prestabilite; ce-am observat, insa, este ca in poemele ludice, putin mai distantate de eul central, versurile tind sa fie mai scurte si mai evidente in ceea ce priveste aplicarea retetelor poetice traditionale. Cu toate acestea, n-am cum sa nu suspectez o pacaleala in toata zarva legata de aspectele formale ale poeziilor lui Iv, el scriind oricum, numai ca in vremurile de demult nu.

Iv cel naiv verseaza in 3 directii: odata despre eul sau liric, apoi despre un univers al animalelor interpretand tipologii umane si, in cele din urma, despre un cadru social care-l incurca si fata de care isi manifesta repulsia. Si astfel aflam un Iv preocupat de tic-tac-ul (pe secunde da el vina mai mereu, nu pe anonimul timp!) ce-i impiedica pe oameni sa se suprapuna, sa fie compacti macar in iubire („asa ca iubito, asta e, n-avem ce face/ indiferent de explozii solare si de anotimp/ ca tai ceapa, stranuti sau te legeni pe toace/ va trebui sa clipim in etern contratimp”), absorbit de cautarea identitatii atunci cand se simte prea putin (in eu n-am niciun hobby), dornic sa apartina cuiva fara sa ceara vreodata despagubiri („sunt norocos si rar, de neasemuit/ de fiecare data cand ma simt asa iubit”).  Are in mod cert simtul masurii; de fiecare data cand ne apropiem de un pisc al dulcegariilor, numai ce scapa un „io”, un „nasol”, „fain”, „sexy”, „tipa”, „umpic” sau nevinovatul prin unicitatea lui – „dracu stie”, ce readuc linia poetica intr-o zona confortabila chiar si unui public mai putin tolerant.

Nu inainte de a trece la alte lucruri, tin sa aduc in atentie un text relevant mai ales prin aceea ca justifica principiile poetice ale lui Iv: hexalog este o anti-arta poetica si – cred ca deja nu mai e nevoie sa o spun – stropita bine cu observatii ironice, din care deducem un eu liric care ia in raspar calitatea idealista de poet, sfaramand toate asteptarile de boem si purtare afectata. Indicatiile exacte ale unui public dificil,  exigent sunt de-a dreptul hilare: „poetul sa aiba par ondulat si lungut/ sa se plimbe-n caftan alb, pe malul marii,/ stii – genul ala absent, nebarbierit si dragut/ de-nfrunta realitatea pe culmea visarii”. Iv cel naiv protesteaza impotriva tuturor acestor liste de indicatii intocmite de societate, lasandu-si scrisul nu pe seama rigorilor lumii externe, ci punandu-l in concordanta exclusiva cu cea dinauntru.

Avem apoi serii de poeme despre papadia mult prea fragila pentru a-si permite vreo placere si care isi pazeste intr-atata puful, ca ajunge sa se fereasca de insasi viata ei, trecem prin desertul in care ursul panda ajunge, inselat de un simplu semn diacritic, in care cactusul o asteapta de Morgana la o nunta ce nu va avea loc. Si a fost ceva sa aflu si de ce sunt ramele oripilate de litera „i”, preferand fara doar si poate „y”-ul!

Mi-a suras, de asemenea, sa complotez si cu un Iv rautacios, sarcastic si care, inca o data, arata ca nu e pe cat de naiv s-ar zice, altfel, n-ar avea ochi pentru abuzul de mancare, minciuna, cearta si desfigurarea limbii romane, in fine, pentru toate urateniile crescute de oameni, pe care le ia la rost si le desfiinteaza in descrieri aproape grotesti.

N-am fost miscata neaparat de „oferta” lingvistica; de fapt, orice vers va citez aici sufera, din pacate, de dorul intregului din care a fost smuls si pare posomorat, stingher si fara vlaga lirica. Dar asta nu e un dezavantaj, atata vreme cat figurile de stil exista, doar ca sunt mai adesea de fond: poemul in sine e personificare, metafora si satisface fara doar si poate nevoia de articulare artistica.

Poezia din Versez e delicata, dar nu neaparat intr-un sens feminin; o simt fara ingradiri si avand un spatiu de joaca doar al ei. Dar, mai presus de toate, poezia lui Iv seamana cel mai bine cu ea insasi, dupa care se apropie de imaginarul ilustratiilor pe care nu mi le-as fi imaginat altfel (si nu, nu sugerez ca ar fi predictibile): verde, grena si gri-albastrui peste care apar femei subtiri, cesti de cafea din care cresc flori, bunicute si porumbei ce nu se astampara sa iasa din gura unui certaret, tonuri lirice in care i-ar placea – sunt sigura -  oricui sa viseze. Permitandu-si mici amuzamente, Vali Petridean „scapa” din loc in loc inflorituri discrete, cate o inscriptie sau un alt element ce nu apartine recuzitei textului, pentru a face loc propriei nevoi de a dinamiza creatia. Si cred ca spune multe faptul ca am ajuns sa recunosc fiecare poem dupa ilustratia lui si fiecare ilustratie dupa poem.

Ajungand la final, cred ca principalul merit al acestei carti este ca recalibreaza sensibilitatea cititorului. Si-o fi zicand Iv „cel naiv”, dar i se cunoaste indrazneala de fiinta cu adevarat vie, de a vorbi in soapta in zarva zilelor noastre. Pe mine m-a facut curioasa, am tacut si am avut o experienta aparte.

PS: mi-a fost greu sa ma opresc la doar doua titluri preferate; va recomand totusi sa-l testati pe Iv cel naiv in celor doi tineri de la cora, din fata frigiderelor cu carne de porc, ea purtand un trening albastru cu dungi albe, el – tuns unu, cu jeansi prespalati si in 2077. Plus in preaIncruntatei... plus in celelalte!

* Carte oferita prin amabilitatea Librariei Carturesti Iasi.