- 2257
Matei Visniec, recitat la BCU
Vineri, 30 martie, incepand cu ora 19, Sala „Mihai Eminescu” a Bibliotecii Centrale Universitare va suna a poezie: compania Mr. Delagare & Cie va sustine un recital poetic pornind de la volumul liric Orasul cu un singur locuitor al unui autor cu un nume atat de sonor in vremurile noastre – Matei Visniec, care va valida prin prezenta evenimentul promovat sub marca Lunii Francofoniei.
Tuturor le e mai la indemana sa vorbeasca despre Matei Visniec ca despre un dramaturg (amintesc doar cateva piese jucate pe scenele iesene: Mansarda la Paris, Negustorul de timp, Buzunarul cu paine) ale carui scrieri sunt recunoscute mai ales in teatrele din Romania si Franta, manifestarile sale de factura poetica fiind, prin comparatie, la adapost de atentia publica (lucru datorat in parte putinelor volume de versuri - 3 la numar - publicate Visniec, care dupa ce s-a stabilit in 1987 la Paris, si-a schimbat aproape cu totul genul literar in spatiul caruia ii dadea frau liber expresivitatii sale artistice).
„Treptat, fara sa-mi dau seama, poezia mea s-a transformat in teatru, a fost aspirata de piesele mele, s-a topit in replicile personajelor mele... Iar dupa aceea s-a topit chiar in cu totul alta limba”, isi rememoreaza traseul scriitoricesc Matei Visniec insusi.
Totusi, sa ramanem la varianta sa lirica. Orasul cu un singur locuitor este a doua carte a lui Matei Visniec, publicata pentru prima data in 1982, devenita mai tarziu antologie de poezie (ce colectioneaza toate versurile scrise intre 1980 si 2004) si a carei miza literara e undeva la granita dintre autoironie si o gravitate de necontestat (care i-a atras atentia in mod favorabil lui Nicolae Manolescu). Alex. Stefanescu ofera alte cateva repere pentru gasirea firii poetice a lui Visniec: „In Romania, cei mai multi poeti incep prin a-l imita pe Vasile Alecsandri, devin apoi eminescieni si ajung in cele din urma, printr-un efort de emancipare, sa scrie ca Lucian Blaga. Matei Visniec a sarit aceste etape si, de la primele lui manifestari, a fost un postmodern, situandu-se decis in istoria literaturii dupa Leonid Dimov si Nichita Stanescu.”
Si cu siguranta, nu mai putin importanta e receptarea lui Mustapha Aouar, directorul trupei pariziene Mr. Delagare & Cie - in cele din urma, poemele lui Visniec vor trece vineri prin sita emotiilor sale: „Pe scurt, peregrinarile sale sunt la fel de absurde ca si teatrul pe care-l iubeste, absurd si suprarealist ca scriitura sa si totusi atat de simplu, adevarat si sensibil, asemenea poeziei sale".
Ca sa probati toate aceste spuse, s-ar potrivi sa-l cititi macar dintr-o poezie - am ales pentru voi Automatul de limonada:
Eu sunt automatul de limonada/ iata, am ajuns la constiinta de sine/ sunt viu, domnilor, nu radeti/ prin meditatii si exercitii subtile/ am ajuns ceea ce sunt
dar am o singura intrebare/ este adevarat ca in partea opusa a strazii/ se afla o gaura neagra, imensa/ care inghite mii de ace cu gamalie/ in fiecare secunda?
aceasta intrebare ma tulbura/ poate ca mai sunt lucruri pe care/ nu le inteleg eu, domnilor/ am avut o copilarie grea si intunecata
Si - important! - cum intrarea la eveniment este libera, nici ca s-ar putea o varianta mai comoda de a incepe o seara de vineri.
