- 5526
Cronica de familie si bildungsroman. Investigatie psihologica, iubire si sexualitate. Contradictii, opozitii...realism si simbolism. Toate aceste mijloace – si nu numai - au fost folosite de scriitorul englez D H Lawrence in romanul Fii si indragostiti (ed Polirom, colectia Top 10+).
Sons and Lovers a aparut in 1913, fiind al treilea roman al lui D H Lawrence. Este alcatuit din doua parti, prima fiind o cronica de familie (Gertrude si Walter Morel, impreuna cu cei patru copii ai lor), iar a doua un bildungsroman (axandu-se pe evolutia lui Paul Morel, personajul al carui nume era folosit initial ca titlu pentru roman). Avem de-a face atat cu un studiu al familiei si al claselor sociale, dar si al primelor experiente sexuale (prezentate printr-un limbaj cuminte si aluzii mai mult sau mai putin voalate).
Prima mea lectura a cartii a fost in limba engleza si ma gandeam ca titlul s-ar traduce „fii si amanti" (aveam sa aflu ceva mai tarziu ca romanul a purtat acel titlu in versiunile anterioare). Mi se parea potrivit mai mult pentru ca pastra ambiguitatea variantei englezesti. Dar mi-a scapat un amanunt pe care l-am descoperit pe parcursul lecturii in limba romana; daca folosim termenul „amanti", s-ar putea subintelege prezenta unei relatii fizice intre fii si mama. Cu alte cuvinte, ar putea implica ideea de incest, dar relatia dintre William si - mai ales - Paul cu Gertrude este pur spirituala. Mai mult, pe parcursul romanului este subliniat de nenumarate ori faptul ca Paul si mama lui se comportau ca doi indragostiti („In general, [Paul] nu se dezlipea de langa mama lui, de parc-ar fi fost doi indragostiti" – p 226).
Plecand de la cele mentionate mai sus, ajungem la una dintre temele principale abordate de Lawrence: complexul lui Oedip. Aceasta teorie caracterizeaza relatiile dintre cei doi fii (William si Paul) si mama lor. Dragostea materna ajunge sa fie sufocanta; atunci cand baietii ajung la varsta maturitatii, ei raman subjugati si nu pot iubi o alta femeie. William se logodeste, dar Gertrude Morel nu o accepta pe fata (superficiala Louisa Lily Denys Western) si tanarul este pus intr-o situatie care il distruge: trupul ii apartine logodnicei, dar sufletul e al mamei. Odata pierduta identitatea, William moare. Situatia e oarecum diferita cu Paul. Miriam, fata de care se indragosteste prima data, lupta pentru sufletul lui, starnind gelozia mamei. Cat despre Clara, a doua iubita a tanarului, ea ii ofera pasiune, dar nu reuseste sa-l posede intru totul, asa cum si-ar fi dorit el. Paul nu gaseste implinire si de multe ori nu stie ce vrea sau ce simte. Atat pe Miriam, cat si pe Clara le iubeste, dar le si uraste... o ura pe care o simte uneori si fata de mama. Desigur, nu se compara cu ura pe care o simte pentru tata, pe care vrea sa il bata, ajungand chiar sa-i doreasca moartea.
Un alt element important care trebuie mentionat este dimensiunea autobiografica. Paul Morel este o proiectie a lui D H Lawrence si relatia apropiata dintre autor si mama lui sta la baza crearii romanului. Situatia familiei scriitorului este oglindita de familia Morel: tatal era miner (si Lawrence descrie aceleasi sentimente de ura fata de el pe care Paul le incerca pentru Walter Morel), legaturile dintre parinti erau mereu tensionate, mama – desi provenea dintr-o clasa sociala superioara sotului - era legata de casa si de cresterea copiilor. Miriam Leivers a fost creata dupa imaginea lui Jessie Chambers (prima iubita a lui Lawrence, pe care familia lui nu a acceptat-o niciodata). Moartea mamei scriitorului este de asemenea folosita in construirea romanului.
Avem de-a face cu o omniescienta partiala, mai ales in prima parte. In partea a doua predomina punctul de vedere al lui Paul (personaj cu personalitate contradictorie), ceea ce ridica un semn de intrebare in privinta credibilitatii, mai ales cand vine vorba de modul in care el vede persoanele care il inconjoara. Paul este incapabil sa se simta implinit, sa scape de sub influenta mamei si sa iubeasca pe altcineva. Oscileaza intre iubire si ura si judeca mai ales femeile cu care intra in contact prin prisma semtimentelor sale schimbatoare.
Nu pot incheia fara a aminti de atmosfera apasatoare care te insoteste pe tot parcursul lecturii. Cu o singura exceptie; exista un fragment diamentral opus fata de restul cartii. Paginile 34-35 prezinta imagini superbe, momente de revelatie; un al doilea botez in mijlocul naturii. De ce si cum...puteti dezlega singuri secretul.