- 20286
Numele "Rapa Galbena" sau "Esplanda Elisabeta" denumesc zona de trecere dinspre bulevardul Copou spre Gara. Zona a fost in trecut una din probleme Iasului, insa a fost transformata in monument istoric dupa amenajarea ei si transformarea intr-un loc de promenada.
Rapa Galbena este inclusa pe Lista Monumentelor Istorice din 2004 si este unul dintre putinele obiective istorice a caror renovare s-a incheiat chiar mai devreme de termenul stabilit. Nu cu foarte mult inainte de termen (2 saptamani), insa la timp ca 2007 sa gaseasca zona cu un nou aspect.
Zona a purtat in trecut denumirea de "Esplanada Elisabeta". In perioada in care amenajarea punctului de trecere intre Copou si strada Garii au fost finalizate (1900), era la moda ca strazile sa poarte nume princiare. Astfel, "autoritatile au zis strazii ce venea dinspre Pacurari: "Regina Elisabeta", esplanadei "Principesa Maria" iar bulevardului spre gara "Ferdinand" (Ion Mitican, Vechi locuri si zidiri iesene, vol. I). Era modul iesenilor de a-si aminti de Casa Regala a Romaniei.
In locul actualelor corpuri ale Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" si a caminului Akademos, pe aripa stanga a esplanadei se inalta hotelul Bejan. Constructia inginerului Grigore Bejan era una moderna si foarte bine amplasata din punctul de vedere al peisajului. Vederea catre Gara, intr-o perioada in care pe partea dreapta a strazii era amenajata o gradina publica, asigura o priveliste frumoasa pentru turistii gazduiti de hotel. In plus, amplasamentul era unul central, de unde se putea ajunge cu usurinta in orice alt punct de atractie al Iasului.
Solutia construirii unei esplanade
Inainte de amenajare, Rapa Galbena era un loc instabil care-si tinea continuu sub amenintare "chiriasii". Aici se intalneau izvoarele care coborau de pe Copou in drumul lor spre Bahlui, iar umiditatea facea ca alunecarile de teren sa fie obisnuite.
Cel care a venit cu ideea asanarii zonei a fost primarul Neculai Gane. Acesta dorea modernizarea orasului si a contractat chiar si o firma din Londra specializata in asfaltari. Punerea in practica a ideii primarului a intampinat atat dificultati tehnice (izvoarele subterane si construirea unei canalizari speciale cu deversare in Bahlui), economice, cat si politice (schimbarile guvernamentale).
Constructia a fost totusi definitivata si s-a dovedit a fi folositoare pentru noile constructii ce aveau sa apara la poalele ei (Clubul CFR, de exemplu). Terenul a fost tinut in loc, insa izvoarele au continuat sa deterioreze zidurile esplanadei.
Descrierea primei constructii de la Rapa Galbena
"Esplanada cu cerdac inalt de Belvedere, balcoane, nise si monumentale scari laterale, marginite de balustrade pentru lampi electrice si statui, domina intreaga vale - lipsita de mari cladiri pe atunci- si inlesnea o incantatoare priveliste catre palatul venetian al Garii. Fantanele arteziene de la picioare si din balconasele scarilor susurau necontenit, iar stropii unui izvoras limpede salta printre pietricelele minicascadei de sub corpul central."
Ion Mitican, Vechi locuri si zidiri iesene, vol. I, p. 97.
Articol scris de Anca Bordeanu, fost editor O Cladire