- 3548
Sonatele si partitele lui Bach au rasunat in Capela Romano-Catolica
Nici nu fac bine dreapta pe strada Colonel Langa si deja parca aud vioara Stradivarius Elder-Voicu rasunind dinauntrul Catedralei Romano-Catolice. Am intirziat vreo zece minute si locul e, asa cum ma asteptam, plin. Multi oameni stau cuminti in picioare, fara sa se imbrinceasca, privind fixati concertul, si altii se foiesc in anticamera, incercind sa-si faca loc inauntru. Desi pe parcurs s-au mai eliberat din locuri, sint oameni care au stat in picioare, neclintiti, pe toata durata concertului.
Cind intru, Sonata Nr. 1 in Sol minor umple incaperea semisferica de o caldura si o solemnitate care ar putea linisti pe oricine. Impreuna cu muzica vibreaza si se schimba si luminile in sala si urmeaza Partita Nr. 1 in Si minor si Sonata Nr. 2 in La minor. „Am ajuns la inima creatiei lui Bach", ne spune Alexandru Tomescu despre Partita Nr. 2 in Re minor, care are cinci elemente (Allemenda, Corrente, Sarabanda, Giga si Ciaccona). „Bach ne duce aici prin patru stari esentiale ale fiintei umane, ca apoi, cu Ciaccona, sa contureze totul", completeaza artistul. Profesoara de vioara de origine germana Helga Theone sustine ca partita aceasta, si in special ultimul moment, Ciaccona, au fost scrise in memoria primei neveste ale lui Bach, desi multa lume e sceptica in privinta acestei teorii.
„Urmeaza partea sonatelor si partitelor in tonalitati majore", ne anunta Alexandru Tomescu, pe masura ce concertul inainteaza, jocul de lumini devine tot mai vizibil si mai puternic, cind imbracind sala intr-un albastru cald sau un rosu puternic, cind concentrindu-se doar asupra artistului, care cinta concentrat in fata altarului.
Dupa Sonata Nr. 3 in Do major si Partita Nr. 3 in Mi major, Alexandru Tomescu ne spune prieteneste ca aproape ii pare rau ca aceasta calatorie prin integrala sonatelor si partitelor lui Bach ia sfirsit. „Asa cum ultima partita, care acompania dansurile baroce, este optimista, sper ca o parte din aceasta lumina si bucurie sa ramina si in sufletele voastre", ne ureaza artistul.
Cei mai multi spectatori se opresc la una din cele doua cutii in forma de casute in miniatura de la intrare si lasa diverse sume de bani. Conceptul de „muzica pentru toti", cu intrare gratuita, a reusit sa adune si la Iasi o capela plina cu oameni care, bucurindu-se de muzica lui Bach interpretata cu dibacie de Alexandru Tomescu, au donat, dupa posibilitati, cauzei „o casa si o familie pentru fiecare copil". Chiar daca la Forza ZU, cu numai citeva zile in urma, au fost (spun organizatorii) 100.000 de oameni, imi place sa cred ca muzica care a rasunat pentru doua ore si jumatate in capela de pe strada Colonel Langa va ramine ceva mai mult in constiinta celor citeva sute de ieseni prezenti.
Fragmente din concertul din catedrala
