- 1881
Cum se distreaza filosofii?
Anul universitar a inceput de ceva vreme, iar petrecerile sunt inca in toi. Durerea provocata de asteptarea cu nerabdare a examenelor poate fi contrabalansata cu bucuria si nebunia de pe ringul de dans. Balul bobocilor e un prilej de a-ti cunoaste mai bine prietenii, colegii, si de a intelege mai bine cum e sa fii cu adevarat student (mahmur in preajma partialelor, fara bani, cu sosetele murdare in camin ce asteapta sa fie spalate, neinteles si nedorit de nimeni dintre angajatori, cu o pofta nebuna de a simti ca traiesti si de a supravietui prin dezmat, prin lasarea evenimentelor sa treaca de la sine, sa se petreaca de la sine, sa te poarte la intamplare). Balul bobocilor organizat de studentii de la FSSP (Filosofie si Stiinte Social Politice), care va avea loc joi, 22 noiembrie in clubul Queen's, de la ora 21, e indreptat catre cunoasterea vietii de student.
Daca va inchipuiti ca filosofii sunt o specie de oameni, o categorie aparte, care “functioneaza” altfel decat toti ceilalti, decat restul oamenilor obisnuiti, atunci permiteti-mi sa va atentionez ca va faceti iluzii. In istoria filosofiei apar inca din cele mai vechi timpuri idei care arata tocmai contrariul: filosofii adora sa se distreze, le place nemaipomenit de mult sa se bucure si sa relationeze nu numai intre ei, dar si cu ceilalti “muritori de rand”. Ba mai mult decat atat, sunt unii precum Epicur care vad in placere sensul vietii.
Nici macar Platon, care traia in lumea lui, a ideilor perfecte, si credea ca este inchis in corp ca intr-o temnita, nici macar el nu desconsidera distractia. Maestrul sau, Socrate, era unul dintre cei mai renumiti in directia asta si nu exista si nici nu se poate concepe vreodata Banchetul fara dansul. In perioada Renasterii, un mare filolog si ganditor as zice, un exemplu demn al omului de cultura, Erasmus din Rotterdam, scrie in acest fel, gandindu-se chiar in timp ce se afla pe calul sau, cum anume se distreaza aceasta tagma a prizonierilor turnurilor de fildes; da, este o nebunie sa crezi ca filosofii nu se distreaza, iar titlul sau (ironic) al cartii e despre aceasta proasta asociere, Elogiul nebuniei.
Traditia continua si in contemporaneitate, chiar sub ochii nostri, avem ocazia zilele ce urmeaza sa fim partasi la distractia filosofilor, sa ne distram impreuna cu ei. E adevarat ca timpurile moderne aduc la iveala un alt mod de distractie, dar sa nu uitam ca e dedicata lor si organizata de studentii de la Filosofie de la UAIC Iasi. Acestia si-au intitulat petrecerea Hollywood Hall Of Fame si s-au gandit sa puna in scena, alaturi de muzica (buna/ nebuna, concept subiectiv si pe gustul fiecaruia, un relativism de care e constient toata lumea cand se zice ca “gusturile nu se discuta”) si alte surprize, printre care scene de film. Probabil se va dansa, caci nu degeaba sunt invitati Lucian Barbulescu si Jimmy Dub, vor defila bobocii si boboacele in cautarea intelepciunii, a cunoasterii si a distractiei.
